Scrisoare pentru Nichita,
Iubite prieten de viata si intru totul frate de moarte, singuratatea aceea friguroasa pe care ai trait-o toata viata, probabil ca o vei trai si toata moartea. De cand ai murit tot merg in jurul mortii tale, incercand sa gasesc un loc prin care sa ajung pana la tine. Nu am gasit... Am incercat sa ma inalt peste moartea ta, dar ea creste odata cu incercarea mea. Spuneai ca ai prieteni putini, dar nenumarati. Draga Nichita, dupa moartea ta i-am cautat si pe cei putini si pe cei nenumarati. N-am dat de ei nici pana astazi si nu ii voi gasi niciodata pentru ca ei s-au numarat intotdeauna numai cu viata lor, nu cu viata ta, batrane poet. Stiai lucrul acesta si totusi ne-ai imbratisat pe toti la fel topindu-ne si amestecandu-ne pe vecie in marea ta inima. Viata noastra este facuta din vietile celor din jurul nostru. Numai moartea este personala. Frate Nichita, la tine a fost altfel. Viata ta a fost jefuita tot timpul de primii veniti si de primii plecati. Noua, celorlalti, ne-a ramas numai moartea ta. Sa o pretuim si sa o iubim. Sa o rotim prin cuvintele limbii romane. Si, mai ales, frate Nichita, sa o ingropam, adica moartea ta in cei vii. Pentru ca poezia ta a reusit sa desparta desertaciunea de desertaciune. Mai spuneai ca prietenia este dincolo de orice natura. Si ca un prieten e mai vital decat un inger. Dar dintre toti numai tu ai trait cultul prieteniei. Si nu am mai vazut pe nimeni pana la tine si nici dupa tine sa se crucifice cu atata bucurie pe tot neantul cuvantului si sa-l adune in mintea noastra in intelesuri omenesti. Batrane si frate Nichita, fac lucrurile acestea pentru ca nu vreau ca viata mea sa fie mai prejos decat moartea ta. Ingaduie-mi batrane sa te strig din viata mea in moartea ta. Asa cum si tu ai strigat din viata ta in moartea lui Eminescu. Si iata ca te voi striga. Unde esti Nichita? Ave Nichita!"
Demersul actoricesc al autorului, dimpreuna cu momentul traducerii "in direct" a poemului, de catre Dinu Flamand, au fost apreciate de publicul prezent la lansare, care s-a trezit proiectat in plin universul lui Nichita, poetul fascinant a carui viata nu poate fi despartita de opera, dupa cum sublinia si editorul Ana Daniela Budica. "Vom incerca sa-l omagiem pe omul si poetul Nichita, pentru ca la el cele doua aspecte nu s-au delimitat niciodata. Sunt coplesita ca am avut eu posibilitatea de a publica evocarile despre Nichita. Fac parte dintr-o incercare de recuperare a scriitorului", a spus editorul evocand personalitatea poetului disparut. "Sunt incantata ca poezia lui a ajuns chiar si asa in romana la dumneavoastra. Dar nu vreau sa va spun eu prea multe despre aceasta carte, ea se va recomanda singura. Sunt acolo marturii despre momentul mortii lui Nichita, marturii despre ce insemna sa fii poet in regimul comunist." In final, directoarea Editurii DominoR a tinut sa multumeasca celor care au facut posibila lansarea cartii la "Salon du Livre", marcand in felul acesta intrarea ei intr-un circuit al literaturii europene in care Romania incepe sa patrunda din ce in ce mai vizibil. Chiar daca simbolica, dupa cum afirma Dinu Flamand, aceasta prezenta la Paris a cartii despre Nichita Stanescu este importanta pentru ca publicul european intra in contact cu literatura romana sau, mai degraba, literatura romana se deschide in felul acesta catre Europa. "Ma bucur ca am prilejul sa vorbesc despre Nichita Stanescu", declara Dinu Flamand, scriitorul fiind unul dintre prietenii poetului necuvintelor, exprimandu-si cu acest prilej tristetea ca Nichita n-a intrat inca in marele circuit al literaturii europene, nefiind deocamdata tradus la o editura importanta precum Gallimard. "Din pacate, desi a fost editat si tradus nu a intrat inca in marele circuit. Nichita era un personaj fascinant. El reprezinta insasi poezia. Mi-aduc aminte cum uneori dicta ore si ore intregi, de parca ar fi fost chinuit de un demon al poeziei. De un demon bun... Facea din poezie un spectacol. Nichita Stanescu a revolutionat poezia romana."
