In Sumer si Akad existau mesteri care lucrau obiecte din aur si argint, din elknum (aur nativ cu procent ridicat de argint), care au fost catalogate drept minuni ale lumii antice, fiind, la momentul actual, pastrate cu grija in multe dintre muzeele lumii. Bijuteriile reginei Shub-Ad, cunoscuta si sub denumirea de Lady Pu-abi, care a trait in sec. XXIV i.C., reprezinta un exemplu relevant in acest sens. Comoara, descoperita in orasul sumerian Ur, este compusa dintr-un colier de perle de aur si mici cilindri din pietre scumpe, semipretioase, rosii si albastre, o diadema si banderole pentru impodobirea parului, ace de par, cercei de aur in forma de semiluna, cu diametrul de 7 cm., scoici aurite (unele cu pietre slefuite din aur), pudriere din aur, nasturi, cocarde spirale (insigna sau panglica purtata la palarie sau la piept), pandantive in forma de animale (leu si taur), bratari. Cele mai spectaculoase piese sunt acele de par lungi, care ies din diadema, ca niste lujere, avand la capat flori mari de aur, cu pistilul din lazurit albastru (vezi imaginea). Cel mai simplu colier este executat din cilindrii mici de cornalina (varietate de agat semitransparenta, de culoare de la rosu inchis la rosu trandafiriu), lazurit si aur si este format din 365 de piese. O parte din aceste bijuterii, originale din cimitirul regal din Ur, se afla la Muzeul Universitatii din Philadelphia, copiile acestora aflandu-se la British Museum si la Muzeul Irakian.
Avand o vechime de 4.500 de ani, cimitirul Ur a fost utilizat vreme de aproape 500 de ani. Este cel mai renumit cimitir din intrega istorie, fiind descris de catre Leonard Woolley – renumitul arheolog britanic - drept “monument regal”, datand din perioada Dinastiei a III-a timpurie, adica din anii 2600 -2500 i.C. Printre cele 1800 de morminte comune exista 16 cavouri regale, continand si ramasitele multor slujitori care s-au oferit voluntar mortii, ceea ce sugereaza sacrificiul uman. Muzicanti, soldati, oameni ai curtii si servitori si-au insotit regii si reginele in viata de dupa moarte. In special in interiorul acestor morminte regale au fost descoperite unele dintre cele mai frumoase artefacte ale artei sumeriene. Continutul luxos al cavourilor includea bogate podoabe de purtat pe cap, cruci din aur folosite in cadrul unor ritualuri religioase, cupe confectionate din aur si argint, vase din alabastru, vesela din aur, mii de margele mici din lapislazuli, ornamente personale, ace din aur si amulete, inele si coliere, capete de taur din aur masiv care impodobeau varfurile unor harpe si lire din lemn, panouri din mozaic si placi cuneiforme, sanii si care de lupta, casti si sulite, cai si boi, o statueta din aur reprezentand un berbec prins intr-un desis (amintind de sacrificarea berbecului lui Abraham) etc.
Un lucru interesant si demn de mentionat este acela ca obiectele destinate, de regula, luptei nu au fost confectionate in acest scop, ci ca podoabe pentru procesiunile religioase sau pentru paradele de gala. Mentionam, in acest sens, coiful lui Meskalamduk, modelul din aur, de mai tarziu, al lui Sargon din Ninive, constand intr-o peruca de aur care imita pieptanatura regelui.
Comoara a fost recuperata din cimitirul Regal din Ur si a fost impartita intre Muzeul Universitar Pennsylvania din Philadelphia, Muzeul Britanic din Londra si Muzeul National Irakian din Bagdad.
In cimitirul din Ur a fost descoperita o adevarata minune a orfevrariei – “Tapul cu arborele vietii” – o statueta de circa 60 cm. Inaltime, modelata minutios si cu multa fantezie. Capul si picioarele acesteia sunt din aur reliefat, parul lung este executat din frunzulite de argint, stilizate, coarnele si coama din lazurit albastru, ca si ochii, iar arbustul inflorit este din intregime din aur, cu postamentul de argint si incrustatii de lazurit si scoici. Piesa, datand din mileniul III i. C., se afla la Muzeul Irakian din Bagdad.
