Numarul obiectelor descoperite in vechile asezari sumeriene este, insa, mult mai redus decat al celor gasite in mormantul lui Tutankamon. Acestea din urma ocupa zece incaperi ale Muzeului egiptean din Cairo.
Un avantaj enorm al Egiptului, fata de alte regiuni ale lumii, l-a constituit existenta bogatiilor naturale ale acestui pamant: granitul roz in zona Asuan, bazaltul, calcarul, gresia, cuartul rosu, cuarturile aurifere (dintre Nil si Marea Rosie), aurul (in special din minele din Nubia), porfirul, alabastrul, onixul, serpentinul, pietrele pretioase: turcoaze, lapislazuli, ametist, malahite, feldspat verde, granat, amazonite si altele. Numarul mare al obiectelor din aur cu pietre pretioase si excelenta prelucrare a acestora a condus la concluzia ca in Egiptul antic au existat numerosi mestesugari argintari, bijutieri si slefuitori. Din sapaturile arheologice facute pana in anul 1970 au fost descoperite 13.568 de statuete din lapislazuli si turcoaze si aproximativ 700 de statuete si podoabe din aur si alte metale.
In Egipt, conform vechilor texte descoperite, aurul era considerat a fi “carnea regilor”, iar argintul “oasele regilor”. Fiind considerat metal sfant, aurul se folosea pentru acoperirea regilor morti (mumificare), care obtineau, in acest fel, nemurirea. De asemenea, in perioada Regatului Nou, faraonii ii decorau pe demnitarii credinciosi cu coliere din aur, iar pe ofiterii curajosi cu “muste de aur” (obiecte de podoaba). Daca aurul era obtinut din propriile pamanturi, ca si din tributul impus sirienilor, argintul lipsea in Egipt, fiind importat, luat ca prada de razboi sau primit ca tribut de la popoarele subjugate si, de aceea, era mai scump. In felul acesta se explica si numarul redus al obiectelor din argint fata de cele confectionate din aur.
Mormantul lui Tutankamon
Nu este cel mai mare mormant din Egipt si, cu siguranta, nu este ocupat de cel mai puternic conducator al egiptenilor – pana sa-i fie descoperit mormantul, in anul 1922, foarte putine date despre viata acestui faraon erau cunoscute. Celebritatea mormantul lui Tutankamon consta in aceea ca a fost decoperit aproape intact. Regele a murit in anul 1325 i. C., dupa o perioada de 9 ani in care a condus Egiptul. Aparent, Tutankamon a avut o moarte subita, deoarece nu i s-a pregatit un “loc de veci” potrivit unui rege. A avut parte, in schimb, de un mormant mic, al carui design este diferit de al celorlalti faraoni, nefiind, insa, mai putin interesant decat celelalte morminte din Valea Regilor. Acesta consta dintr-o intrare care conduce catre un culoar unic, urmat de cateva anexe destinate depozitarii echipamentului funerar. La un unghi de 90 de grade fata de acest coridor se afla o mica incapere – camera de inmormantare – cu o alta anexa atasata, conducand inapoi, pe directia care duce catre intrare. Numai aceasta camera a fost decorata, peretii fiind pictati cu scene mitice si avand fundalul din aur (zeitati precum Anubis, Hathor, Isis, Nut, Osiris sunt infatisate in aceste scene). In comparatie cu alte morminte regale, acesta pare mormantul unui om de rand, insa comoara descoperita aici este fabuloasa. Aproximativ 3500 de piese au fost decoperite, fiind, in prezent, expuse la Muzeul egiptean de antichitati din Cairo.
Sicriul este compus din doua sarcofage; primul, cel exterior, masoara 2,24 m., este confectionat din lemn de chiparos, acoperit cu foite de aur, in nuante diferite. Pe langa figura faraonului, sicriul contine un catafalc infatisand un leu odihnindu-se, cu capul spre vest. A fost gasit intact dupa 3200 de ani.
Cel de-al doilea sarcofag, din aur, masoara 1,88 metri lungime. Metalul a fost batut sub forma unor foite, a caror grosime variaza de la 25 la 3 cm. In anul 1929 a fost cantarit si evaluat la 110,4 kilograme, valorand in jur de 1,7 milioane de dolari. Imaginea lui Tutankamon, care a fost sculptata pe acest cosciug, pare curioasa astazi, din cauza descompunerii calcitului alb al ochilor. Pupilele sunt facute din obsidian, in timp ce sprancenele si machiajul sunt executate din sticla colorata de lapislazuli. Barba a fost lucrata separat si atasata ulterior de barbie. Materialul folosit a fost, de asemenea, lazuritul. Capul reprezentat pe acest al doilea sicriu este asemanator cu cel de pe primul. Doar ca pliurile in maretial sunt executate mai degraba in relief, decat marcate prin incrustarea de sticla colorata.
Pe sicriu, in dreptul gatului faraonului, au fost asezate doua colane grele din margele confectionate din aur galben si faianta in nuante inchise de albastru, insirate pe ceva asemanator unei cureluse de in. Fiecare sir are capetele terminale in forma de floare de lotus, incrustate cu sticla de carnelian, lapislazuli sau turcoaz. Coliere de acest gen erau oferite de catre regii egipteni comandantilor militari si inaltilor functionari pentru servicii deosebite.
Sub aceste colane se afla gulerul, creat separat de capac, si incrustat cu unsprezece randuri de lapislazuli, cuart, carneol, felspar si turcoaz, care imita ornamentele din margele de sticla tubulara, avand cantul exterior incrustat.
