New York, 6 aprilie - Pe 1 aprilie, la sediul Organizaţiei Naţiunilor Unite, a avut loc lansarea cărţii Drepturile femeii: de la universal la regional în drepturile omului - Eseuri în onoarea judecătorului Bhagwati. Dedicat uneia dintre cele mai proeminente figuri ale justiţiei mondiale, prezente la eveniment, acest volum trilingv apărut la Editura Universităţii din Bucureşti a fost coordonat de prof. univ. Iulia Motoc şi cuprinde peste 20 de texte analitice şi tot atîtea perspective asupra drepturilor femeii, în România şi în lume.
Iulia Motoc, autoarea volumului, este nu doar primul şi cel mai tînăr raportor din istoria ONU, ci şi unul dintre cei mai recunoscuţi experţi în drepturile omului, iar această iniţiativă publicistică vine ca o consecinţă logică a preocupărilor ei în domeniu. Absolventă a Facultăţii de Drept din Bucureşti şi doctor în drept internaţional şi filosofie, Iulia Motoc este unul dintre cei mai proeminenţi profesori de drept internaţional din lume şi directorul singurului master european de drepturile omului, EMA, din Veneţia. Experienţa ei îndelungată, materializată prin numeroase studii, rapoarte specializate şi publicaţii în străinătate la cele mai prestigioase edituri, i-a adus un binemeritat loc în Comitetul Drepturilor Omului al ONU, unde este astăzi membru al Biroului director. Evenimentul lansării de pe 1 aprilie de la ONU a fost posibil graţie sprijinului organizatoric al Misiunii permanente a României la ONU (reprezentată în prezidiu de doamna ambasador Simona Miculescu), Misiunii Indiei (reprezentată de domnul ambasador Nirupam Sen), Universităţii Bucureşti şi Institutului Cultural Român New York, care a mai colaborat cu Iulia Motoc şi Universitatea Bucureşti în cadrul manifestării Drepturile Omului în Cinema de la Universitatea Columbia, din decembrie 2007.
Ideea cărţii Drepturile femeii: de la universal la regional în drepturile omului – Eseuri în onoarea judecătorului Bhagwati s-a născut o dată cu conferinţa pe aceeaşi temă organizată de Iulia la sfîrşitul anului 2007 în Bucureşti, la care a participat însuşi judecătorul Bhagwati. Apărută în 2009 la Editura Universităţii din Bucureşti, cu sprijinul EMA Veneţia, această culegere conţine texte scrise dintr-o gamă variată de perspective (diplomatică, politică, socială, antropologică, medicală etc.), abordînd, printre altele: debutul feminismului în România, drepturile femeii în situaţii de conflict, violenţa domestică, relaţia dintre drepturile femeii şi religie, dar şi – surprinzător – cea dintre moralitatea drepturilor omului şi ideea creştină a iubirii necondiţionate, exprimată în filmul Moartea domnului Lăzărescu. Printre autorii materialelor din volum se numără, pe lîngă autoare, Roberta Anastase, Ionela Băluţă, Andreea Marin Bănică (prezentă la evenimentul lansării de la ONU pentru a-şi expune contribuţia), Mihaela Geoană, Georgeta Ghebrea, Dana Jianu, Hadas A. Leffel, Claudia Moarcaş-Costea, Ecaterina Morar, Shashi Tharoor, Elena Zamfir.
Reputaţiei Iuliei Motoc i se datorează şi prezenţa însemnată de la lansare. Alături de Secretarul adjunct ONU, Kiyo Akasaka, directoarea UNICEF Ann Venneman, 13 ambasadori, 10 dintre cei 18 membri ai Comitetului Drepturilor Omului al ONU din care face parte şi Iulia Motoc (printre care Yuji Iwasawa, Zonke Majodina, Sir Nigel Rodley, Rafael Rivas Posada, Abdelfattah Amor, Jose Sanchez Cerro), Andreea Marin Bănică, Ambasador UNICEF al Bunăvoinţei, în public s-au mai aflat, venită special, liderul mişcării pentru drepturile femeii din America, Dorchen Leuthold, dar şi scriitorul Norman Manea, prinţesa Marina Sturdza şi directorul ICRNY, Corina Şuteu.În momentul de faţă, Iulia Motoc are în pregătire mai multe volume: Le droit international durant le communisme reel, care va fi publicat la Sorbona anul viitor, Cinema and human rights, Cambridge University Press şi Despre democraţie în Europa reunificată care va fi publicat în Franţa şi în România. (Credit foto: ICRNY)
Mihai ChirilovInstitutul Cultural Român din New York
