Jacob Philipp Hackert (15 septembrie 1737 - 28 aprilie 1807), pictor peisagist german.
A lucrat mai ales in Italia. A studiat la Berlin, avandu-l ca profesor pe pictorul francez La Sueur, care l-a ajutat sa se familiarizeze cu stilul baroc al peisajului olandez. Dupa ce a plecat la Roma, Hackert va fi influentat in special de Poussin, aplicand in compozitiile sale principiile neoclasice. Din 1786 a fost numit pictor al Curtii lui Ferdinand IV de Neapole. Cea mai mare parte a lucrarilor acestui artist deosebit de prolific infatiseaza diferite locuri celebre, acest gen de lucrari fiind foarte gustat in special de turistii straini veniti in calatorie in Italia. Goethe l-a cunoscut pe Hackert in 1787 si a scris biografia acestuia in 1811.
Dupa ce a deprins notiunile artistice de baza de la tatal si unchiul sau, primii sai profesori, Jakob Philipp Hackert a urmat cursurile de desen organizate Blaise Nicholas le Sueur, directorul Academiei berlineze. Interesat de la inceput de peisaje, a inceput prin a realiza copii dupa lucrarile Claude Lorrain si cele ale pictorilor olandezi din secolul XVII. A calatorit apoi in nordul Germaniei, unde a primit comenzi pentru ciclurile decorative din Stralsund si Rugen, iar in 1764 a vizitat Suedia. Din 1765 si pana in 1768 a trait la paris, unde s-a imprietenit cu peisagistul Joseph Vernet. In perioada pariziana o parte din tablourile, desenele si guasele lui Hackert au fost reproduse ca printuri. In 1766 Johann Gottlieb Hackert, fratele artistului, de asemenea pictor, a venit sa locuiasca la Paris cu Jakob. Cei doi vor lucra impreuna adesea.
In 1768 fratii Hackert au plecat la Roma, unde vor ramane pana in 1786, desi au calatorit frecvent in cautarea unor locuri care sa le inspire noi peisaje. In 1770 viziteaza orasul Neapole, care era prin comorile sale naturale si culturale o destinatie obligatorie pentru oricine ajungea in Italia. In 1771 Jakob Philipp Hackert a primit o comanda importanta din partea tarinei Caterina II a Rusiei : sa picteze o serie de tablouri care sa infatiseze victoria flotei ruse asupra fortelor turce. A fost comanda care i-a adus celebritatea artistului.
Jakob Philipp si-a chemat un alt frate, Georg Hackert la Roma pentru a-l ajuta sa realizeze gravurile dupa tablourile sale. Lucrarile lui Hackert erau foarte cautate de nobili, iar castigurile erau atat de mari incat artistul isi va permite sa refuze oferta de a deveni pictor oficial al Tarului, o oferta de vis pentru cei mai multi artisti. In 1782 Jakob Philipp pleaca din nou la Neapole, unde primeste mai multe comenzi din partea regelui Ferdinand IV, devenind pictor al Curtii patru ani mai tarziu.
In 1787 artistul se intalneste de mai multe ori cu Johann Wolfgang von Goethe in timpul vizitei acestuia la Neapole. Goethe il admira, a luat chiar lectii de pictura de la Hackert si l-a indemnat sa isi scrie autobiografia, care va fi rescrisa si publicata de scriitorul german dupa moartea artistului.
Dupa ce schimbarile politice au fortat familia regala sa se refugieze in Palermo in 1798 perioada de succes parea ca ajunsese la sfarsit. In 1799, dupa venirea trupelor franceze, Hackert paraseste la randul sau orasul si pleaca la Pisa, stabilindu-se alaturi de fratele sau la Florenta, in 1800. Trei ani mai tarziu Hackert isi cumpara o proprietate in San Pietro di Careggi, unde va picta, realizand si numeroase studii dupa natura
