Octombrie 2006
Dreier si Duchamp, un cuplu care a scris pagini importante in arta si care avea sa marcheze, prin dinamism si perseverenta, modernismul american. Katherine S. Dreier si Marcel Duchamp o asociere poate mai putin cunoscuta decat perechile Picasso si Braque sau Johns si Rauschenberg, si prezenta intr-o expozitie cu titlul "The Societe Anonyme: Modernism for America" la Phillips Collection din Washington, deschisa intre 14 octombrie 2006 - 21 ianuarie 2007.
Expozitia prezinta circa 150 de lucrari din vasta colectie de peste 1000 de lucrari adunata de Dreier, cu ajutorul lui Duchamp, donata Galeriei de Arta a Universitatii Yale in 1941, un gest care a readus in atentia publicului cultura in anii tulburi ai ultimei conflagratii mondiale. Este un adevarat compendiu al modernismului, vizitatorii avand ocazia sa descopere lucrari despre care poate nu stiau nimic, directii si subiecte deosebite, tehnici stranii, intr-un cuvant avangarda inceputului secolului trecut.
Marcel Duchamp (1887-1968) a fost si un temut sahist; nu s-a limitat la creatia artistica ci a fost si colectionart, jucand adesea rolul de consilier artistic pentru unii dintre pasionatii bogati ai epocii. Adesea sarcastic si cu o personalitate puternica, s-a dedicat cu totul modernismului, iar intalnirea cu Dreier a fost marea sa sansa.
Katherine S. Dreier (1877-1952) era la randul ei pictorita, dar si un reputat colectionar si protector al artei, cu o avere deloc neglijabila si mai ales o pasiune pentru modernism. Provenea dintr-o familie de origine germana, instarita, care avusese grija ca cele trei fiice sa beneficieze de o educatie speciala. Cele doua surori ale lui Katherine nu au ezitat sa se implice ulterior in miscarea pentru drepturile femeilor, ajutate un timp si de pictorita.
In 1919 Duchamp si Dreier, muza si sponsorul sau, au inventat practic conceptul de muzeu de arta moderna, pe care Dreier il vedea ca o institutie cu reprezentante in intreaga lume si cat mai cunoscuta pe plan international, care trebuia sa aiba ca scop principal reunirea si prezentarea artei moderne catre public, prin expozitii, publicatii, conferinte, concerte. Muzeul trebuia sa aiba si o biblioteca vasta, cu cele mai noi aparitii in domeniu. Din motive diverse cei doi nu au putut sa isi duca planul la bun sfarsit, asa ca au fost nevoiti sa isi admita infrangerea in fata lui Alfred Barr, care in anii 30 infiinta Muzeul de Arta Moderna, dupa ce obtinuse sustinerea financiara necesara.
Dar la inceputul colaborarii lor profesionale (nimeni nu stie daca cei doi au avut si o relatie amoroasa, asa cum se banuia) Duchamp si Dreier au lucrat impreuna, dupa ce se cunoscusera in 1916. Ironia face ca cei doi sa fi participat in 1913 la Armory Show, fara a se intalni insa si fara ca vreunul dintre ei sa fie impresionat de lucrarile celuilalt. Relatia lor a devenit mai stransa in 1917, cand o lucrare socanta a lui Duchamp a fost respinsa de Societatea Artistilor Independenti, Dreier fiind unul dintre fondatorii institutiei. De aici relatia lor a continuat sa evolueze si a rezistat de-a lungul anilor, Duchamp fiind preocupat de arta, iar Dreier ocupandu-se de partea de afaceri.
Dupa 1920 Katherine Dreier a fost nevoita sa se imparta intre America si Europa. Mult mai important a fost faptul ca artista a reusit sa cunoasca numerosi dealeri si artisti, formand o adevarata retea, care avea sa se dovedeasca deosebit de utila mai tarziu.
Decisi sa faca publicul american mult mai receptiv la modernism, cei doi au infiintat impreuna cu artistul american Man Ray o organizatie, numita initial Modern Ark, apoi, la sugestia lui Man Ray, Societe Anonyme, un nume care avea sa devina o referinta in istoria artei.
Pe 30 aprilie 1920 Societe Anonyme deschidea o expozitie si o biblioteca in doua mici camere inchiriate pe East 47th Street, sub numele "Muzeul de Arta Moderna : 1920". Aceasta prima expozitie, care a starnit oarecare valva in acel moment, un amestec de arta "clasica" si influente Dada, este recreata si in cadrul expozitiei de la Phillips. Atunci a fost o expozitie destul de socanta, gandita de Duchamp ca o imbinare de masculin si feminin, podeaua fiind acoperita cu cauciuc gri, foarte oficial, iar tablourile avand rame albe, din hartie. Numele incluse in expozitie aveau mai tarziu sa fie cu adevarat celebre : Brancusi, Gris, Duchamp, Man Ray, Francis Picabia, Morton Schamberg , Joseph Stella, majoritatea prezente si in cadrul noii expozitii de la Phillips Collection.
Desi Dreier isi dorea sa stranga astfel banii pentru a cumpara un sediu, nu a reusit, iar galeria s-a inchis dupa doar un an. Dreier si Duchamp aveau sa calatoreasca prin America si Europa, organizand expozitii in cele mai diverse spatii - galerii, cluburi, muzee.
Cu toate ca banii aveau sa fie mereu o problema, Dreier a reusit astfel sa prezinte publicului american artisti precum Kandinsky, Leger, Klee, Louis Eilshemius, Alexander Archipenko, Jacques Villon sau Heinrich Campendonk, fiind primele expozitii personale ale acestora pe teritoriu american.
Tot Dreier a organizat si prima expozitie importanta de pictura si sculptura avangardista rusa, la Brooklyn Museum, in 1923. Tot aici, in 1926, Dreier si Duchamp au reusit sa organizeze o importanta expozitie, cu titlul "O expozitie internationala de arta moderna pregatita de Societe Anonyme", cu peste 300 de lucrari, realizate de 106 artisti din 23 de tari. A fost cea mai importanta prezentare a artei moderne de la Armory Show, iar cea mai mare parte a expozitiei de la Phillips cuprinde lucrarile de atunci.
Cei doi se bucurau de succes, dar infiintarea Muzeului de Arta Moderna a fost o grea lovitura pentru orgoliul lor, iar in 1936 cei doi au ales sa se retraga pentru un timp la locuinta din Redding a lui Dreier. Acolo Duchamp a lucrat la refacerea unora dintre lucrarile sale, iar Dreier s-a decis sa transforme casa intr-un muzeu, cu sprijinul Universitatii Yale. Prestigioasa institutie ar fi trebuit sa ofere o parte consistenta a fondurilor necesare, urmand sa primeasca intreaga colectie Dreier ca donatie. In final Dreier a acceptat sa daruiasca impresionanta sa colectie Galeriei de Arta a Universitatii Yale. Cu toate acestea nu a renuntat la pasiunea de a colectiona, si pana la sfarsitul vietii a adunat numeroase alte lucrari, donand cea mai mare parte prin testament Universitatii Yale. Restul lucrarilor au ajuns la Phillips Collection si la Muzeul de Arta Moderna.
Expozitia de la Phillips Collection prezinta doar o mica parte din consistenta donatie facuta de Dreyer, dar a fost astfel aranjata incat ofera o imagine de ansamblu a modernismului, tinand cont de artistii preferati colectionati de Dreier. Surprinzator sau nu, artisti precum Picasso si Matisse au doar cate o lucrare, dar multi alti artisti, o parte uitati, sunt prezenti. Printre numele mai putin cunoscute se numara insa mai multe femei. Spre exemplu una dintre lucrarile esentiale este un colaj cubist din 1917 de Marthe Donas, desene de Erika Giovanna Klien si Stefi Kiesler, dar si compozitii abstracte realizate de Dreier, care incerca sa ofere artei abstracte o nota suprarealista. Una dintre piesele de rezistenta este filmul lui Lotte Reininger "The Adventures of Prince Achmed" (1926), considerat cel mai vechi film animat care s-a pastrat. Dar cu siguranta ca cea mai importanta lucrare este semnata de Duchamp, purtand titlul enigmatic de "Tu m'". A fost ultima compozitie in ulei a artistului, si povestea spune ca titlul era o prescurtare a frantuzescului "Tu m'aime" (Tu ma iubesti), ceea ce ar putea fi o marturie a relatiei discrete dintre cei doi.
