"Probabil, lipsa de resurse a dezvoltat reguli noi, greu de aplicat", a spus el, referindu-se la sistemul de finantare romanesc. Dar acesta nu este un fenomen strict romanesc. El este unul general in majoritatea tarilor est-europene. In Moscova, de exemplu, mafia culturala deja este foarte dezvoltata. Obligate sa isi gaseasca surse de finantare proprii, unele magazine apartinand teatrelor, in care initial se vindeau CD-uri sau carti, s-au transformat in cazinouri. O parte din "banii de sub tejghea" ajung si la directorii teatrelor care permit functionarea acestora. Directorii de teatru isi opresc o parte din bani pentru ei si cu cealalta ii platesc pe unii artisti, care, altfel, din cauza salariului foarte mic, ar parasi teatrul. Ceea ce ii sfatuieste olandezul pe romani este sa creeze o institutie care sa le reprezinte interesele. Aceasta ar trebui sa fie un fel de purtator de cuvant, sa continue public lupta pentru modificarea legislatiei si sa monitorizeze toate declaratiile si aparitiile publice. "Daca cineva spune ceva stupid, aceasta institutie ar trebui sa reactioneze rapid, dar mai ales profesionist", spune Klaic. Aceasta organizatie ar intari imaginea de grup comun a ONG-urilor.
In ceea ce priveste cultura romaneasca contemporana, aceasta este intr-adevar o mare necunoscuta in Europa, sustine olandezul. Dar promovarea ei nu se poate face cu manifestari de genul "Zilele filmului romanesc". Acest tip de manifestari i se pare deja anacronic. Si, in niciun caz, promovarea culturii nu se poate face prin programul initiat recent de Ministerul Culturii. In primul rand, pentru a putea avea vreun rezultat eficient in "exportul de cultura", ar fi trebuit ca programul sa fie inceput demult si sa debuteze prin invitarea in Romania a sute de experti sau producatori care sa stea aici o perioada si sa isi faca o idee despre arta romaneasca. "Nu este acelasi lucru ca si cum ai exporta branza sau lalele", a declarat vineri Klaic. robert.balan@gandul.info
Robert BALAN
