Criza de specialisti în slavona blocheaza accesul la istoria veche

Ce mai e nou în literatura româna veche? Nou este ca nimanui nu-i mai pasa de ea. Criza de specialisti in slavona ii indeparteaza pe romani de propriile radacini chiar in pragul aderarii la Uniunea Europeana. Romania a pierdut, in ultimii 16 ani, din ce in ce mai multi oameni care mai pot recupera istoria din cronici si carti religioase.Istoricul Ovidiu Pecican si Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei Romane, sunt ingrijorati de rezultatele dezinteresului national pentru limba slavona, "cifru" in care s-au scris pagini memorabile despre viata si cultura Romaniei. Slavona, o noua limba "chineza""Sunt in momentul acesta in tara mai putin de 100 de oameni in stare sa descifreze textele in limba slavona. Cronicile, documentele sau cartile religioase scrise inainte de secolul al XVII-lea au devenit un soi de chineza pentru noi", spune Ovidiu Pecican. Dan Horia Mazilu, directorul Bibliotecii Academiei, confirma previziunile negre ale istoricului: "Daca sectiile de slavistica din universitati erau putine pe vremuri, acum, aproape ca nu mai exista. Starea agonizanta in care se afla cea de la Bucuresti este edificatoare pentru mine, gandindu-ma la soarta celor din tara. Slava veche si slavona romaneasca - cum se cheama disciplina in programa de invatamant - are regim facultativ si dureaza doar un semestru. Insuficient! Ca sa poata citi volumele din depozitul Bibliotecii Academiei, studentii de la Litere ar avea nevoie de masterate sau alte forme de pregatire. Trebuie facut ceva, neaparat, pentru ca altfel vom fi extrem de vinovati fata de acest tezaur de carte in limba slavona pe care il avem si pe care, iata, nu-l mai putem citi".Lucruri vechi in literatura noua"In ultimii 16 ani au aparut cu rarisime exceptii doar istorii ale literaturii romane vechi, care nu aduc mari noutati. Dan Horia Mazilu are o sinteza care se numeste Recitind literatura romana veche, ceea ce inseamna ca domnia sa o reciteste, nu o repune pe tapet. stefan Andreescu, istoric la Institutul Nicolae Iorga, a mai facut descoperiri in materie de cronistica veche romaneasca, dar nimeni nu le ia in seama, stiu de ele doar cativa", spune Pecican.Cum se poate rezolva crizaBani mai multi pentru specialisti, editare de carte noua despre cartea veche, cu sponsorizari de stat sau din mediul privat, "antrenamente" pentru viitorii specialisti - cateva solutii pentru scoaterea din umbra a istoriei literare. "Criza specialistilor poate fi rezolvata cu bani si cu initiative institutionale. Degeaba se specializeaza un om ca sa invete slavona, latina, greaca. Daca nu e platit, fuge imediat la contemporana, conspecteaza doua ziare si isi face o teza. Asta e marea problema, nu poate sa-si asigure traiul. Statul nu vede in asta un domeniu prioritar. Timp de 50 de ani, la Facultatea de Istorie de la Cluj si Iasi erau 25 de locuri, iar la Bucuresti, 50. Acum, ca scoatem sute de absolventi, ar trebui sa se gaseasca printre ei cativa oameni pasionati. Aici nu exista problema unei investitii uriase. Trebuie sa le dai oamenilor bani pentru a putea sta bine mersi in ambianta unui depozit arhivistic sau a unei biblioteci", spune Ovidiu Pecican. "Eu am in clipa de fata un cerc de antropologie culturala. De vreo sapte ani, la sfarsitul lui august fac la Manastirea Cozia un fel de scoala de vara de texte vechi, in care merg cu 10-15 studenti ca sa vada cartea veche. Citesc, transcriu, analizeaza prefete, stihuri", spune Dan Horia Mazilu.Dan BOICEA