Isteria Harry Potter a cuprins si Romania
Milioane de oameni din intreaga lume au participat la mijlocul lunii iulie la lansarea unei carti pentru copii. „Cum se vor incheia aventurile lui Harry Potter?” a devenit o problema mondiala dezbatuta incontinuu timp de 6 luni. Anuntul facut de autoare, conform caruia unul din personaje va muri la final a starnit si interesul caselor de pariuri. Acestea au oferit posibilitatea fanilor de a paria pe personajul care va muri si pe posibilele relatii amoroase aparute in al saptelea si ultimul volum din serie. Inainte de lansare, aproape zilnic, J. K. Rowling mai facea o declaratie ambigua, preluata imediat de ziarele din toata lumea : ba ca e posibil sa mai continue romanul, ba ca este foarte trista, ba ca e foarte bucuroasa ca fanii nu mai au rabdare.
Sunt doar cateva elemente ale unei strategii de marketing care a facut din Harry Potter cea mai de succes carte pentru copii din toate timpurile. Si in Romania, unde lansarea ultimului Harry Potter a strans noaptea cateva mii de oameni pe strazile Bucurestiului, librariile sunt pline de carti pentru copii. Iar vanzarile ating cifre impresionate pentru inca mica piata de carte romaneasca. Fiecare volum din cele sase volume traduse pana acum de Editura Egmont din seria Harry Potter s-a vandut in peste 4000 de exemplare in decurs de un an. Cartile din colectia Witch, care contine sfaturi pentru diverse activitati ale copiiilor, au fost vandute in peste 7000 de exemplare, in timp ce cartile cu papusa Barbie au inregistat fiecare vanzari de peste 4000 de exemplare.
Corint se lauda cu „Codul Emily Post al bunelor maniere pentru copii”, peste 30.000 de copii vandute si cu cele 4 volume din „Cronicile Wardstone” de Joseph Delaney. Vazut de unii ca un concurenta serioasa pentru Harry Potter (la anul va aparea si primul film din serie) vanzarile volumele au ajuns si in Romania la 30.000 de copii. Seria Eragon de la Rao, ecranizata in 2006, a atins cifra de 15.000 de exemplare vandute in timp ce cele doua volume din seria Bartimaeus au fost vandute in 10.000 de exemplare.
Cifre mari pentru o piata mica
Chiar daca nu par impresionante, cifrele sunt mari pentru o piata de carte in care editorii se declara foarte multumiti cu vanzari de 2-3-5000 de copii.
La literatura romana insa, cel mai vandut autor ramane Ion Creanga - 10.000 de exemplare vandute anul trecut de Egmont. De ce nu exista autori romani contemporani? „Ar mai fi, dar nu prea au succes”, sustine criticul Daniel Cristea-Enache. „In strainatate este o adevarata industrie. Sunt retete pe care ai nostri inca nu le-au descoperit. Majoritatea sunt false carti pentru copii, poante pe care copii nu le inteleg, parabole ”, spune Enache. Printre autorii cunoscuti care au scris in ultimul timp carti pentru copii se numara si Mircea Catarescu cu „Enciclopedia zmeilor” sau T.O. Bobe cu „Darul de Craciun”, ambii publicati la Humanitas.
Insa, aproape toate editurile au incluse in lista domeniilor de editare si cartile pentru copii, colectii in care se mai strecoara si cate un autor roman contemporan. Dar ei raman in continuare anonimi. Si daca Cristea-Enache considera ca „inca nu s-a nascut un alt Constantin Chirita” (autorul Cireasarilor-n.r.), Mihai Iovanel sustine ca autorii romani de literatura pentru copii lipsesc pentru ca „nu exista edituri care sa ii promoveze”. Aceast tip de literatura era foarte dezvoltat in Romania, dar n-a mai existat cerere din partea editurilor interesate in primul rand de literatura straina si astfel genul aproape ca a disparut, sustine criticul. Printre noutatile acestei toamne la Corint Junior se vor numara si doua carti pentru copii foarte mici, una a Ioanei Nicolae si una a lui Horia Garbea.
„In strainatate este o adevarata industrie. Sunt retete pe care ai nostri inca nu le-au descoperit. Majoritatea celor scrise de romani sunt false carti pentru copiii, parabole pe care copii nu le inteleg” - Daniel Cristea-Enache” (critic literar)
„Nu exista edituri care sa ii promoveze pe romani. E timpul ca editurile sa isi dea seama ca e mai ieftin sa publici un autor roman decat unul strain.” - Mihai Iovanel” (critic literar)
