Doua cetati ingemanate Aflata pe culmea Blidarului, cu o inaltime de 703 m, cetatea Blidarului este cel mai puternic complex fortificat din zona, intinzandu-se pe un platou de aproximativ 6000 mp. Ca si cetatea Costesti, fortificatia de la Blidaru, strajuieste malul stang al Apei Gradistei si cuprinde de fapt doua incinte, unite intre ele, avand laolalta sase turnuri impunatoare. Cetatea ce ocupa platoul superior al dealului are o forma trapezoidala, avand pe colturi patru turnuri exterioare. In interior se mai vad inca urmele unui turn-locuinta. La apus de prima cetate, a fost inaltata a doua, de forma pentagonala.
Printre vestigiile dacice descoperite la Blidaru se numara: o cisterna, turnuri de apeduct, un tezaur monetar din 240 piese de argint ale oraselor Dyrrachium si Apollonia, un depozit de unelte dacice, un depozit de exploatare a fierului in perioada dacica, un fragment de oglinda din bronz, fragmente ceramice, lupe de fier etc. In hotarul localitatii se semnaleaza spalarea nisipului de aur. La punctul Pietroasa lui Solomon s-a descoperit un sanctuar patrulater dacic. Cele doua cetati ingemanate de la Blidaru se afla pe teritoriul comunei Orastioara de Sus. Costesti-Cetatuie Acolo unde Apa Gradistei se ingusteaza deodata, la intrarea in masivul muntos, se afla dealul Cetatuia, cu cetatea pe o culme inalta de 561 m, formand un important punct de straja, cu vedere la mare departare. Sistemul de aparare al cetatii avea trei tipuri de fortificatii: valuri de pamant, un zid de piatra, gros de 3 m(!), flancat de trei bastioane si o dubla palisada ce inconjoara partea de miazazi a inaltimii. Pe platoul cel mai inalt se gasesc doua turnuri-locuinta construite din blocuri de piatra si caramizi, la care se ajungea urcand pe o scara monumentala. Aici se afla si urmele baracilor ostasilor din garnizoana si un turn de observatie.
La Costesti au fost identificate sanctuare, cisterne de apa s.a. Dupa aprecierea arheologilor, timpul de realizare si de inflorire a locuirii dacice de pe dealul Cetatuia, ca si intreg complexul de asezari si cetati din Muntii Orastiei cuprinde rastimpul de la Burebista la Decebal. In urma celui de-al doilea razboi de cucerire a Daciei de catre romani cetatea nu a mai fost refacuta. Ca si Blidaru, Costesti-Cetatuia se afla tot pe teritoriul comunei Orastioara de Sus. Cum il comemoram pe Decebal Din aceeasi comuna face parte si satul Gradistea de Munte, pe teritoriul caruia se gaseste celebra si nefericita Sarmizegetusa Regia, capitala lui Decebal, de la a carui moarte se implinesc anul acesta 1900 de ani. Aceasta cetate a fost prezentata de multe ori in ziarul nostru, asa ca nu mai intram in amanunte. Este vestita prin sanctuarele sale patrulatere, calendarele rotunde, discul solar de andezit, o multime de kosoni, ca si prin inscriptia DECEBALUS PERSCORILO, a carei interpretare a starnit atatea controverse. Cu mult mai inteligenti si mai cultivati decat autoritatile noastre, britanicii au interzis accesul necontrolat la Stonehenge si astfel monumentul lor este ferit de la distrugere. Complexul de la Sarmizegetusa Regia e mult mai bogat decat cel din Marea Britanie, iar cele doua calendare ar trebui sa fie complete, dar nu sunt, fiindca vandalii au rasturnat stalpii de lemn si au deplasat pietrele din cercul exterior al marelui calendar rotund. Paznicul a fost batut de cateva ori de cautatorii de comori si, oricum, iarna nu sta acolo. In fapt, la aceasta Sarmizegetusa e vraiste. Omonima ei, cu epitetele Ulpia Traiana, de langa strania biserica din Densus, e mult mai bine pazita. Sarmana Regia! Migratorii si intemperiile nu te-au distrus de tot. Te vor distruge definitiv romanii. Romania, a saptea putere culturala din lume!
Oricat ar parea de straniu, tara noastra detine a saptea parte din siturile mostenirii culturale mondiale, incluzand manastirile pictate din Bucovina, bisericile de lemn din Maramures, cetatile dacice din Muntii Orastiei, Cetatea Sighisoarei, satele sasesti cu biserici fortificate, un proiect UNESCO s.a. Pe lista patrimoniului mondial sunt 30 de monumente din Romania. Sunt proiecte de anvergura, care au ca obiectiv si studierea potentialului turistic in vederea componentei culturale a Romaniei si Europei. Ca doar nu-i doare gura pe culturnicii nostri sa promita. Mai ciudat e ca de cand a fost inscrisa pe lista UNESCO cetatea de la Sarmizegetusa e din ce in ce mai neglijata. Un articol de Adrian Bucurescu
