Bursele de supravietuire Erasmus

3.000 de studenti au participat in 1987 la 'schimbul de educatie', cind s-a lansat programul educational european Erasmus. Dupa doua- zeci de ani, numarul invata- ceilor a ajuns la 14.000. Dar cursurile prin universitatile straine nu i-au impresionat nici pe romani, nici pe occidentali, ai nostri declarind ca vesticii stau prost la teorie si lejer cu notele. Chiria, banii si surpriza predarii intr-o limba necunoscuta au constituit insa punctele de cotitura ale povestilor studen- testi, aflate de 'Cotidianul'.

1.000 de euro de la parinti

Tinerii romani plecati in tarile vecine au avut un trai mai bun decit cei ajunsi la institutiile de invatamint superior din Vest. 'Prima problema a fost ca taximetristul care ma transporta de la aeroport incerca sa in- teleaga ceva din ceea ce-i spuneam eu in engleza, iar eu incercam sa pricep ceva din poloneza lui. Faptul ca nu foarte multa lume vorbes te engleza in Polonia a fost o problema', descrie Cristian Curus primul sau impact cu tara care l-a gazduit ca bursier Erasmus. Student la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunica rii din Bucuresti (FJSC), Cristian a ales Giedroyc College of Communication and Media din Varsovia, unde a studiat un semestru. Numarindu-se printre putinii norocosi care gasesc repede un loc de cazare si nu oriunde, ci chiar in camera de protocol a Universitatii, romanul spune ca s-a descurcat bine cu cei 394 de euro pe luna pusi la bataie de reprezentantii Erasmus, suplimentati insa cu 1.000 de euro din fonduri proprii. 'Ca bursa pentru un student roman, acesti bani sint mai mult decit suficienti. Iar Polonia nu este o tara scumpa', mentioneaza Curus. Nu la fel de bine si-a gestionat finant ele Bogdan Oprea, student si el la FJSC, bursier Erasmus in Belgia pentru un an. 'In primul semestru am avut cam 400 de euro pe luna. Cazarea era 200, iar restul nu-ti ajungeau de mincare. Cred ca 800 de euro mi-ar fi fost de ajuns. Semestrul al doilea a fost de prelungire si, potrivit contractului, ei imi asigurau doar plata studiilor si nu primeam grantul. Asa ca in aceasta perioada am trait doar cu banii de acasa', isi aminteste Oprea.

Articole despre tara gazda

Nici pentru un european cu acte in regula, fondurile Erasmus nu sint suficiente, se plinge Marcel Gascon, student la Facultad de Ciencias de la Informacion de la Universidad Complutense din Madrid, aflat anul acesta la studii in Bucuresti. Cele aproximativ 1.300 de euro promisi ii va primi abia la intoarcerea in Spania, iar pina atunci se descurca cum poate. A obtinut un pret special pentru chirie de 150 de euro prin intermediul unei romance casatorite in tara sa de origine si, in plus, scrie articole despre autohtoni pentru un ziar spaniol. 'E important pentru CV', crede Gascon. Desi inainte de a ateriza pe plaiuri mioritice, ibericul percepea Romania ca pe o tara saraca in care e greu sa traiesti, acum s-a convins ca 'in Bucuresti ai toate oportunitatile sa o duci la fel de bine ca in Madrid sau Barcelona'. Colega la FJSC cu el, Marianne Rigaux, studenta la sectia de Jurnalism a Facultatii de Stiint e Politice din cadrul Institutului din Lyon, locuieste impreuna cu doi colegi intr-o garsoniera din centrul Capitalei, pentru care achita lunar 200 de euro de persoana. Frantuzoaica spune ca banii din programul Erasmus ii sint de ajuns, insa si ea mai are o a doua sursa de venit, si anume articolele pe care le scrie pentru revista ambasadei franceze.

Sub media europeana

Din cealalta tabara a experient ei, Luminita Rosca, prodecan la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunica rii din Bucuresti si coordonator Erasmus, spune ca programul vizeaza, de fapt, capacitatea de autogestiune a tinerilor, 'cea mai dificila sarcina fiind aceea de a-si asuma consecintele alegerilor pe care le fac'. Iar una dintre aceste consecinte este faptul ca ei isi cauta singuri locul de cazare fie prin intermediul birourilor Erasmus din universitatile la care merg, fie primind informatii de la studentii care s-au intors sau care inca se afla la facultatile respective. In demersul sau de a gasi o locuinta, bursierul trebuie sa tina cont de faptul ca grantul nu acopera toate cheltuielile, ci jumatate sau o treime, costurile fiind diferite de la o tara la alta. Potrivit unui studiu al Comisiei Europene realizat anul trecut, media europeana a sumelor lunare pentru studentii Erasmus a fost de 140 de euro, adica 'mult prea putin ca sa se poata bucura de ele si cei cu venituri mici', constata Jan Figel, comisarul european pentru Educatie. Cit priveste Romania, grantul mediu a fost de 128 de euro pe luna in 2005. Partea proasta este insa ca aceasta suma va scadea in continuare, atit din cauza cresterii cererii de obtinere a burselor, cit si a penalizarii universitatilor care nu realizeaza contractul institutional in proportie de 100%.

Examene lejere

Pe linga problemele financiare, 'erasmusii' mai au parte si de alte surprize. Ajunsi la destinatie, cei mai multi dintre ei realizeaza ca scoala in strainatate nu este de fapt asa cum si-o imaginau, ca limba in care se preda nu le este cunoscuta sau ca o parte dintre cursuri nu li se vor echivala in universitatea de origine. 'Sistemul educational si modul de predare din Franta sint mai serioase decit cele de aici', sus- tine Marianne Rigaux. Nici pe romani calitatea invata- mintului european nu ii entuziasmeaza peste masura. In Belgia, spre exemplu, 'se pune foarte mult accentul pe practica', observa Bogdan Oprea. 'Oamenii de acolo habar nu au de teorii mass-media sau de tehnici de redactare. La noi e ceva mai teoretic. Dar nu cred ca e bine nici ca la ei, nici ca la noi', opineaza el. Adriana Tudor, studenta la Facultatea de Arhitectura din Capitala, ajunsa cu programul Erasmus in Suedia, a perceput sistemul de invatamint al nordicilor drept 'lejer', mai ales ca nu exista note, ci doar calificativele admis/respins, motiv pentru care a si intimpinat probleme la echivalarea examenelor. In schimb, dotarile tehnice fac diferenta. 'Iti pun la dispozit ie tot felul de facilitati, de la Internet non-stop la acces in scoala la orice ora pe baza de cartele, iar sistemul pentru erasmusi este bine pus la punct', spune ea. La capitolul tehnologie de ultima ora, nici polonezii n-o duc rau. 'Am avut acces continuu la Internet, fibra sau wireless, iar laboratorul foto era amenajat sub forma de studio foto. Din totalul de carti ale bibliotecii, aproximativ 50% erau in limba engleza, iar daca nu gaseam ce-mi trebuia, coordonatorul meu imi facilita accesul la biblioteca Centrului Cultural American', isi aminteste Curus. Cit priveste predarea si examinarea, polonezii nu au standarde foarte ridicate, insa au pretentia ca 'studentul sa-si exprime parerea cu privire la un anume subiect si sa nu invete anumite lucruri din manuale', adauga Curus.

Bila alba pentru noi

'In facultatea din Madrid, fiecare grupa este formata din cite o suta de student i si nu se tin seminarii. Aici sint numai 25-30, discuta m la cursuri si orele nu sint doar teoretice', povestes te Gascon. Totusi, ibericul a fost surprins sa afle ca va studia in limba romana, intruci t la plecare era convins ca la cursuri va auzi numai engleza. Pus in fata faptului implinit, romana nu i s-a parut prea greu de asimilat, asa ca acum se poate mindri ca vorbeste una din limbile exotice pentru multi europeni. Mai bine informata decit colegul ei, Rigaux stia de la bun inceput ca i se va preda in limba romana, drept pentru care a urmat citeva lectii pregatitoare inainte sa soseasca pe malul Dimbovitei.

Studentii Erasmus incep sa-si caute prima slujba mai tirziu decit o faceau cu citiva ani in urma, iar eventualele reusite nu se datoreaza citusi de putin studiilor peste hotare, reiese din raportul Comisiei Europene pe 2005. 'Cu cit cererile pietei de munca devin comune si tot mai multi studenti indeplinesc competentele interna- tionale, cu atit scade valoarea profesionala a programului Erasmus', sustine comisarul Jan Figel. Totusi, tinerii din statele din estul continentului si din noile tari membre UE nu au motive de ingrijorare, numarindu-se printre cei carora o bursa Erasmus le mai deschide cite o usa in Vest.