Musee d'Orsay din Paris a deschis expozitia "Russian Art in the Second Half of the 19th Century: Search of a Identity" (Arta rusa in a doua jumatate a secolului XIX : In cautarea identitatii), care va putea fi vizitata pana pe 8 ianuarie 2006. Aceasta manifestare interdisciplinara este prima din Franta dedicata artei rusesti, in perioada cuprinsa intre a doua jumatate a secolului XIX si inceputul secolului XX, pana la sfarsitul regimului Tarului in 1917.
Daca artistii rusi avangardisti de la inceputul secolului XX sunt cunoscuti, fiind organizate numeroase expozitii dedicate creatiilor lor, aceasta perioada a artei ruse este in mare parte inca o necunoscuta pentru Occident.
Cele mai multe lucrari sunt expuse pentru prima data, gratie imprumuturilor facute de institutii culturale prestigioase din Rusia, intre care Galeria Tretiakov din Moscova, Muzeul din Smolensk si Muzeul Lev Tolstoi din Moscova. Prin intermediul picturii, scupturii, artelor decorative, artelor grafice, arhitecturii si fotografiei, expozitia incearca nu atat sa creeze o panorama exhaustiva a artei epocii, cat sa prezinte publicului geneza unei arte specific rusesti.
Specificul national, "sufletul rusesc" sunt reprezentate in aceasta manifestare in toate umbrele si luminile lor. Intoarcerea la subiectele si temele traditionale, la miturile, istoria si arta populara, este explorata in intreaga sa diversitate, clarificand legatura dintre evolutia artei si formarea, dar mai ales constientizarea unei identitati rusesti. In a doua jumatate a secolului XIX, unii artisti au incercat sa se desprinda total sau partial de influentele si modelele occidentale, pentru a defini o arta si un stil national.
Aceasta miscare artistica se exprima printr-o reevaluare a surselor nationale, istorice si mitologice, a artei populare, a literaturii si istoriei slave, luand in considerare si realitatile sociale si politice ale epocii. In 1863 un grup de tineri artisti a refuzat sa participe la concursul organizat de Academie, din cauza subiectelor impuse, ei cerand subiecte contemporane si rusesti. Aceasta "revolta a celor 14", cum avea sa fie numita, a deschis calea spre un nou realism, eliberat de pictura sentimentalista a trecutului. Initiativa s-a impus in pofida cenzurii, incercand sa prezinte realitatea social-politica a Rusiei tariste.
Fotografii rusi, asemeni pictorilor, sculptorilor si arhitectilor isi vor exprima admiratia si atasamentul pentru riturile si obiceiurile vechii Rusii. Viata in intinsele zone rurale era aproape la fel ca in secolul XVII, iar temerarii care dupa 1860 se aventurau in stepe pentru a captura o farama din spiritualitatea originala a mujicilor descopereau o tara neschimbata de sute de ani. Subiectele preferate in fotografie sunt cele desprinse din viata cotidiana a taranilor - munca pe camp, viata de familie, mici lucrari de arta populara, mestesuguri.
Construirea unei identitati atinge apogeul prin stilul rus si neo-rus, care influenteaza toate disciplinele artistice intre 1880 si 1910. In ultimii ani ai secolului XIX se organizeaza o catalogare a patrimoniului popular, ducand la o redescoperire a artei vechii Rusii. Poate de aceea sectiunea dedicata stilului neo-rus este una dintre cele mai interesante din expozitie. Aceasta noua miscare si-a ales sursele de inspiratie din basmele si legendele populare, fiind cea mai buna exemplificare a legaturii dintre arta si specificul national.
La sfarsitul secolului XIX Rusia redescoperea in arta populara o sursa de renastere artistica ce va juca un rol major in aparitia unui stil modern. In afara grupurilor de artisti, care reuneau atat talente, cat si amatori, un rol deosebit l-a jucat publicatia "Mir Iskousstva" (Lumea Artei), sub egida careia au fost organizate numeroase expozitii dedicate noului curent. Acesta inspiratie a continuat intre 1905-1910 prin miscarea neo-primitiva - reprezentata in pictura de Gontcharova, Larionov, Malvitch - precum si in cadrul sculpturii in lemn - Golubkina, Konenkov. Acesti artisti inovatori erau o expresie a avangardei, in consonanta cu mostenirea spirituala a vechii si noii Rusii. 21-09-2005
Foto : Kouzma Petrov-Vodkine, "The bath of the red horse"
