Constanta Vintila-Ghitulescu, doctor in istorie si civilizatie la 'ecole des Hautes etudes en Sciences Sociales', a publicat recent la Editura Humanitas o carte savuroasa, despre unul dintre cele mai interesante domenii ale vietii private, asa cum l-a surprins ea consultind variate arhive, din perioada 1750-1830: viata amoroasa romaneasca.
Sentimentele, subiect neexploatat
Personalitati ca Andrei Plesu, Gabriel Liiceanu, Andrei Oisteanu, Andrei Pippidi, Ioana Pirvulescu au dezbatut miercuri, la Colegiul Noua Europa, volumul 'Focul amorului. Despre dragoste si sexualitate in societatea romaneasca 1750-1830', in prezenta autoarei. Andrei Plesu a marturisit ca apreciaza atentia autoarei orientata catre 'imediatul suculent', calitate care fereste lucrarea de capcana ariditatii si intretine amuzamentul cititorului. Insa eseistul deplinge faptul ca, spre deosebire de Constanta Ghitulescu, care a avut grija sa stilizeze in permanenta, istoricii de la noi neglijeaza forma de redactare, ceea ce transforma disciplina intr-una ermetica, fara cititori. Istoricul Andrei Pippidi a trecut in revista cu aceasta ocazie si o intreaga serie de subiecte neacoperite de antropologia romaneasca sau internationala, insa care ar putea avea priza la public: istorii ale bucuriei, milei, cruzimii sau sensibilitatii. Totusi, Andrei Oisteanu a remarcat ca, desi putin numeroase, istorii ale sexualitatii au mai fost scrise, sub diferite forme, de personalitati culturale romanesti. Acesti autori si-au platit insa adesea curajul cu procese de pornografie. Radu Pavel Gheo a scris cartea 'Dexul si sexul', prilej cu care a observat ca dictionarul explicativ romanesc a fost supus unei adevarate cenzuri: cuvintele plebeene din sfera sexuala aproape lipsesc.
Despre sexualitate, din arhive bisericesti
Pentru a descrie amorul plebeu, Constanta Vintila-Ghitulescu foloseste documente din arhivele Mitropoliei din Bucuresti sau din departamente laice de judecata, iar, pentru amorul 'evghenitilor' (boierilor), combina acte judiciare, folclor, literatura, memorii, corespondenta. Autoarea a explicat ca asa-zisa bizarerie a cartii - o istorie a dragostei si sexualitatii, pornind de la arhive ale Mitropoliei - se explica prin faptul ca aceste materiale sint unele dintre cele mai importante surse care noteaza cu regularitate procese ce cuprind si sfera amoroasa. Cartea este structurata in felul urmator: amorul popular ('iubirea norodului') si amorul elitar ('teatralitatea iubirii'); iar intre ele, egal distribuita, 'sexualitatea interzisa' (concubinajul, rapirea, violul si 'spurcata sodomie').
Victimele dragostei si avantajele lor
Femeia are, de cele mai multe ori, un rol pasiv in relatiile amoroase: ea asteapta sa fie 'chemata la poarta', curtata si intotdeauna spera ca ritualul de seductie se va sfirsi cu o cerere in casatorie. De multe ori, acest lucru nu se intimpla, iar femeia, trezita din naivitate sau dorind sa obtina totusi un cistig din situatie, 'face o jalba' impotriva seducatorului, care este incurajat in familie 'sa preacurveasca in taina pina se insoara'. Femeile stiau ca, in epoca, orice relatie sexuala in afara casatoriei era sanctionata de cutuma cu 'plata gloabei', iar deflorarea unei fecioare, cu inzestrarea acesteia. Motiv pentru care numarul reclamatiilor de viol era foarte mare, iar victimele, reale sau prefacute, sfatuite sau nu de logofat, preot sau oricare alt diac, dezvolta o retorica excelenta. Insa, nu de putine ori, chiar barbatii depun jalba impotriva unor femei care i-ar fi sedus fara vointa lor, autoarea gasind nu mai putin de 190 de astfel de cazuri.
Locuri inedite ale 'impreunarii'
Cititorul va avea o surpriza amuzanta: in rolurile de indragostit ravasit, seducator abil, violator, amant razbunator sau pederast nu se afla doar taranul, tirgovetul sau boierul. Documentele de epoca fac referinta adesea si la preoti amorezati, calugari curvari sau sodomiti. La fel de neasteptate sint si locurile de taina ale amorului: gradina, pivnita, pravalia, fintina. Acestea sint insa doar locurile favorite, pentru ca lor li se adauga hanul, circiuma, padurea, izlazul, tufisurile, finaria, corturile, carutele. Limbajul iubirii are o savoare de epoca aparte: pentru un act sexual se folosesc termeni ca 's-au avut in libovul dragostei', 's-au incirdosat', 'au avut inclinare', 'au facut impreunare', 's-au innadit', 'a ingrecat-o'.
Lucia Popa