Lucrarea în două volume, apărută la sfârşitul anului 2006 la Editura Enciclopedică, aduce în faţa cititorilor rezultatele cercetării întreprinse în anii celui de-al Doilea Război Mondial, de o echipă a Institutului Central de Statistică (I.C.S.) condusă de Anton Golopenţia, pe baza dispoziţiei primite de la preşedinţia Consiliului de Miniştri, având drept scop identificarea românilor de la est de Bug.
Astfel, în primul volum sunt incluse rapoartele lui Anton Golopenţia referitoare la identificarea românilor de la est de Bug, note despre administraţia rurală sovietică şi despre problemele ridicate administraţiei româneşti de teritoriul dintre Nistru şi Bug.
În volumul al doilea apar evocările şi articolele scrise de cei 19 membri ai echipei conduse de Golopenţia, dintre care mulţi au fost cercetaţi penal şi au avut de suferit la începutul anilor '50, sub regimul comunist, pentru faptul că au participat la misiunea IREB (Identificarea Românilor de la Est de Bug).
La eveniment a participat şi fiica sociologului, profesorul american de la Brown University, Sanda Golopenţia, care a arătat că acum, după mai mult de o jumătate de secol, recolta bogată (lucrarea are 1.546 de pagini) a echipei IREB trebuie redescoperită, promovată, şi nu în ultimul rând, continuată.
"E timpul să încercăm să scoatem de sub sfielile tăcerii de cultură, mereu altfel dominată şi mereu îndoindu-se de sine, momente cum a fost cel al cercetării IREB, în care s-a îndrăznit tinereşte întâlnirea cu semeni înstrăinaţi de multă vreme, dar păstrând încă nume şi vorbe prin care puteau fi contactaţi şi înţeleşi. Momente de acest fel luminează nu numai un aspect al trecutului românesc, ci şi modul în care se poate vorbi astăzi despre o diversitate românească", a spus prof. Sanda Golopenţia.
De asemenea, prof.univ.dr. Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie a punctat seriozitatea ştiinţifică a lucrării, evidenţiind că realitatea descoperită ca urmare a cercetării e prezentată în rapoarte, studii şi tabele demografice indicând, pe localităţi, populaţia românească de pe teritoriul ucrainean dintre Bug şi Nipru, gradul în care aceasta şi-a păstrat limba şi, nu de puţine ori, gradul în care au fost conservate obiceiurile tradiţionale.
Totodată, conf.univ. Dan Dungaciu a arătat că munca întreprinsă de Anton Golopenţia demonstrează că poporul român s-a extins natural în câmpia nord-pontică, inclusiv prin roire naturală şi transhumanţă, stabilirea românilor în acele locuri fiind marcată şi de descoperirea arheologică la est de Bug a unor vetre de locuire sedentară identice cu cele româneşti.
La rândul său, prof. univ.dr. Vintilă Mihăilescu, director al Muzeului Ţăranului Român, a arătat că în volum este surprinsă uimirea şi revelaţiile trăite de Golopenţia şi membrii echipei sale când au descoperit mostre excepţionale de străveche cultură românească în aceste comunităţi care s-au dezvoltat câteva sute de ani în ruptură aproape totală cu arealul românesc şi în condiţiile vitrege ale guvernărilor ţariste şi comuniste.
"Scoarţele şi prosoapele, elementele arhitectonice, tradiţiile sărbătorilor calendaristice şi a celor religioase, felul de a trăi şi munci în comunitate, dar mai ales vorbirea românească şi cântecul românesc au constituit o adevărată revelaţie pentru Anton Golopenţia şi echipa lui", a spus prof. Mihăilescu.
La evenimentul găzduit de Sala Gafencu a MAE au mai luat parte tineri diplomaţi, studenţi, precum şi alţi reprezentanţi ai vieţii academice şi culturale din Bucureşti şi din ţară.
