"La ce te gândeşti când spui Bucureşti?" este întrebarea care va fi adresată astăzi, la ora 18.30, participanţilor la atelierul "Laptopiseţul Bucureştilor". Dezbaterea, la care poate veni oricine este interesat, face parte din proiectul Urban Remembrance and Memory of Europe (URME), susţinut prin programul european "Cultura 2000". Scopul întâlnirii este reactivarea memoriei urbane a Bucureştiului din punct de vedere literar, arhitectonic şi antropologic.
Directorul de proiect, Dragoş Neamu, spune că harta care va fi încropită în urma discuţiilor va conţine şase trasee şi va fi accesibilă din toamna acestui an. "Este vorba despre locuri, clădiri, baruri, cafenele şi străzi, chiar dacă unele dintre ele au dispărut", explică Neamu.
"Până rezolvi o problemă treci într-o altă generaţie"
Printre invitaţii speciali care vor veni astăzi la Muzeul Literaturii Române se numără analistul Stelian Tănase şi istoricul Adrian Majuru.
"Când spun Bucureşti, mă gândesc la mahalale. M-am născut în mahalaua Obor, apoi m-am mutat în mahalaua Vergului, iar acum locuiesc în mahalaua «Dracului», în apropierea Cimitirului Evreiesc de pe 1 Mai (Bd. Ion Mihalache)", spune analistul Stelian Tănase. Tema Bucureştilor de altădată îl prinde pe realizatorul emisiunii "Tănase şi Dinescu", pentru că, spune el, tocmai a scris scenariul unui serial documentar intitulat "Misterele Bucureştilor", pe care îl şi regizează. "Materialul trece prin tot felul de evenimente, cutremure, inundaţii, epidemii, săli de dans, modă, prostituţie, petrecute începând din epoca fanariotă, până în zilele Casei Poporului", adaugă Stelian Tănase. Un alt invitat special, istoricul Adrian Majuru mărturiseşte însă pragmatic că, atunci când se gândeşte la Bucureşti, simte imediat "acel disconfort psihologic", în sensul că are "sentimentul unui timp diluat". El adaugă că,"până rezolvi o problemă în acest oraş s-ar putea să treci într-o altă generaţie".
Atu: împletirea istoriei cu modernismul
Cercetătorii străini care vor descoperi trasee clasice sau ascunse ale Capitalei româneşti vorbesc despre Bucureşti ca despre un oraş care impresionează prin arhitectură. "Sunt multe similarităţi între Bucureşti şi oraşul meu natal, care este undeva în centrul Poloniei. Aceleaşi culori gri, clădiri înalte, vechi sau clădiri noi construite peste cele vechi", spune cineasta Aleksandra Gawlic, din Polonia. Ea precizează însă că, dacă ai curiozitatea să îl descoperi şi răbdarea să te uiţi cu atenţie, atunci Bucureştiul îţi arată şi partea interesantă.
"În cele mai multe ghiduri de călătorie, Bucureştiul este prezentat ca un loc pe care nu merită să-l vizitezi. Dar nu este aşa. De pildă, am văzut la Mogoşoaia, în Biserică, multe femei cu prăjituri şi mâncare", povesteşte cineasta Aleksandra Gawlic.
Impresia ei a fost exprimată cu nostalgie: "Este atât de frumos să vezi cum, lângă un oraş ca Bucureştiul, istoria, tradiţia se împletesc cu modernismul".
În cele mai multe ghiduri de călătorie, Bucureştiul este prezentat ca un loc pe care nu merită să-l vizitezi. Dar nu este aşa
Aleksandra Gawlic
cineast, Polonia
Proiectul uneşte impresii din trecut şi prezent
Ideea atelierului "Laptopiseţul Bucureştilor" vine din combinaţia cuvintelor letopiseţ şi laptop, două elemente care caracterizează perioadele puse în discuţie. "Conceptul a fost influenţat de o carte a lui James Joyce, "Ulise", prin care nişte cercetători irlandezi au reuşit să reconstituie Dublinul lui 1906. Noi vrem să reconstituim Capitala lui Caragiale, a lui Arghezi şi Sadoveanu", explică directorul de proiect, Dragoş Neamu.
