inchide

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
Artline.ro pe FaceBook Artline.ro pe Twitter Multimedia
ro | en
Contact
Upload lucrari

Definirea conceptului. Forme de succesiune. Tipologie. Istoric

3 Comentarii

Monarhia  - termen de origine greceasca (monos archein), insemnand  ”un singur conducator”, este o forma de guvernare autocratica, avand ca lider de stat un singur individ - monarhul. Termenul a capatat, de-a lungul timpului, alte semnificatii, devenind echivalent cu cel de dictatura, tiranie, absolutism sau autocratie. In sensul modern al cuvantului, monarhia desemneaza un sistem traditional de conducere bazat pe principiul ereditatii.


In cele mai multe cazuri monarhul mosteneste titlul si este ales in fruntea statului pe viata. Exista cateva exceptii de la acesta regula, si anume: dinastia de Andorra din Franta, unde membrii sunt alesi pe o perioada de cinci ani, de catre electorat sau Yang di Pertuan Agong, titlu desemnand «conducatorul suprem» al Malaeziei unde, de asemenea, monarhul guverneaza numai cinci ani. Desi se abat de la o regula stricta a sistemului monarhal, aceste forme de guvernare sunt considerate ca apartinand monarhiei datorita notorietatii titlului nobiliar al conducatorilor.


Din punct de vedere istoric, monarhii au fost mai mult sau mai putin conducatori absoluti. Ei reprezentau, de obicei, un vast sistem, care avea reguli prestabilite si obiceiuri clare privind succesiunea, indatoririle si puterea.


Majoritatea monarhilor erau crescuti in familii regale unde erau instruiti inca din copilarie cu privire la indatoririle viitoare. Dupa moartea sau abdicarea unui monarh, conducerea statului era preluata de obicei de cel mai in varsta membru al familiei.


 


Forme de succesiune:


Succesiunea monarhica difera de la o tara la alta. In mod traditional, succesiunea ereditara in cadrul membrilor familiei este cel mai des intalnita. Succesiunea ereditara  obisnuita se baza pe anumite criterii legate in special de nastere si de varsta, desi uneori meritul a jucat si el un rol important. Totusi, cel mai comun sistem ereditar in Europa feudala se baza pe criterii de rudenie a primului nascut, unde stapanul era succedat de fiul sau cel mai mare, iar in cazul in care acesta nu era baiat, de fiicele sau de baietii fiicelor lor.


In sistemul tanistric alegerea se facea pe baza de vot si se acodra importanta meritelor si abilitatilor viitorului monarh. Succesiunea quasi salica permitea in primul rand barbatilor din familiile regale sa succeada, si in al doilea rand barbatilor care descindeau din liniile feminine regale. In majoritatea regiunilor feudale, femeilor (in calitate de fiice sau surori) le era permis sa succeada doar daca linia masculina nu exista, dar de obicei sotul mostenitoarei devenea adevaratul conducator si cel mai adesea primea titlul de jure uxoris (ii reveneau toate drepturile sotiei).


Marea Britanie si Spania continua sa promoveze acest model legistativ de succesiune, sub forma principiului: dreptul primului nascut, indiferent daca acesta era baiat sau fata (succesiune cognatica). Avand in vedere cresterea duratei de viata in randul nobilimii (datorata limitarii participarii acestora in batalii periculoase si a imbunatatirii conditiilor de viata in randul celor instariti), baiatul cel mai mare putea sa atinga maturitatea inaintea mortii tatalui sau, astfel ca principiul primului nascut a devenit mult mai des intalnit in defavoarea celorlalte principii: al proximitatii, sistemului tanistric sau al votului.


Mai tarziu, cand pamanturile erau stict impartite intre nobili si tindeau sa ramana fixe, criteriul agnatic al primogeniturii (corespunzator succesiunii salice[1]) a devenit mult mai utilizat: la succesiune ar fi urmat cel mai mare dintre fiii monarhului, iar in cazul in care acesta nu avea fii, tronul ar fi fost preluat de cea mai apropiata ruda, pe linie masculina.


In anumite tari, totusi, mostenirea pe linie feminina nu a fost in intregime abandonata, astfel ca daca monarhul nu avea fii, tronul ar fi fost preluat de fiica cea mai mare si de urmasii acesteia (acest principiu a fost regula care i-a permis Elizabethei II sa devina regina). In 1980, Suedia a devenit prima monarhie europeana care a renuntat definitiv la preferinta pentru linia masculina, declarand  dreptul egal al primului nascut de a accede la tron, astfel incat cel mai mare copil al monarhului, indiferent daca era fata sau baiat, putea avea acum acces la tron. Si alte regate (Norvegia, Belgia, Olanda) au urmat acelasi exemplu. In anumite monarhii, ca Arabia Saudita, succesiunea la tron ii  revenea, de obicei,  fratelui celui mai mare al monarhului, si abia apoi copiilor monarhului. In cazul altor monarhii (ca de ex. Iordania), monarhul alegea  pe cel care ii va urma la tron, acesta nefiind neaparat fiul sau cel mai mare.


 


Tipologie:


 « În evoluţia monarhiei se pot identifica:


 - monarhia absolută, cea mai veche formă de monarhie, se caracterizează prin puterea discreţionară a monarhului în stat. Această formă, specifică până la Revoluţia Franceză, a existat până aproape de timpurile noastre, fiind de menţionat că la începutul veacului trecut existau încă două imperii absolute: Imperiul Rus şi Imperiul Otoman;


 - monarhia limitată (constituţională) se caracterizează prin limitarea puterilor monarhului prin intermediul prevederilor Legii fundamentale a statului; atribuţiile adunării sunt însă reduse, iar monarhul are, totuşi, un rol semnificativ;


 - monarhia parlamentară dualistă este o formă a monarhiei constituţionale prin care monarhul şi parlamentul stau, din punct de vedere legal, pe o poziţie egală;


 - monarhia parlamentară contemporană, întâlnită astăzi în Anglia, Belgia, Olanda şi statele scandinave, ca o expresie a tradiţiei şi a istoriei acestor ţări, are mai mult un caracter simbolic. Monarhul păstrează unele prerogative precum: dreptul de a dizolva parlamentul, dreptul de a numi în funcţii superioare sau dreptul de a refuza semnarea anumitor legi. »[2]


In general, exista trei mari tipuri de monarhie: absoluta, traditionala si constitutionala, cele din urma putand restrictiona puterile monarhului pana la nivelul la care el/ea nu reprezenta decat o figura lipsita de putere. O monarhie traditionala presupunea ca, desi monarhul detinea o putere relativ nelimitata, acesta era restrictionat de traditii, de o Constitutie slaba si de o clasa conducatoare mai slaba decat ducii sau baronii medievali.


Monarhiile elective erau candva des intalnite, desi doar o mica parte a populatiei avea drept de vot. Pe masura ce impactul sistemului feudal a scazut, multi monarhi aveau dreptul sa introduca succesiunea ereditara, garantand ca tilulatura va ramane in familie. Astazi, aproape toate monarhiile sunt ereditare: monarhii provin dintr-o familie regala, iar puterea executiva era transmisa de la un membru al familiei la altul, dupa moartea sau abdicarea regelui. Monarhiile elective se regasesc in Malaesia, Arabia Saudita si Holy See. Vechiul sistem de alegere al dogului in Venetia este de asemenea foarte cunoscut. Un suveram este monarhul unui stat suveran. Desi state non-suverane au avut monarhi, toate monarhiile incepand cu 1918 au fost suverane. In afara Europei mai exista cateva monarhii bine conturate (Malaesia, Emiratele Unite).


 


Scurt istoric:


Monarhia este una din formele cele mai vechi de guvernare, care isi are orignile in lidership-ul conducatorilor de trib. Cele mai multe monarhii pretindeau ca guverneaza prin drept divin sau prin gratie divina, conducand prin vointa Domnului sau drept zei ei insisi. In anumite sisteme timpurii monarhul era detronat sau sacrificat cand devenea clar ca protectia divina a fost retrasa. Monarhii puteau fi alesi prin vot, succesiune sau concurs. Din 1800, multe monarhii ale lumii au fost abolite si inlocuite de republici sau au devenit democratii parlamentare. Aceste tranzitii au provocat pierderi nu castiguri in ceea ce priveste liberatea poporului, dupa cum se poate observa in istoria Revolutiilor franceze si germane si a abolirii monarhiei (Brazilia, Germania, Romania). Tari democratice care au elemente de monarhie, limiteaza puterea monarhului, astfel ca majoritatea devin monarhii constitutionale. In Anglia acest proces a inceput cu  Magna Carta in 1215, desi nu a atins dimensiunile democratice decat abia dupa Revolutia din 1689.


In epoca moderna, monarhii pot dobandi influenta importanta in randul opiniei publice sau in randul claselor politice, independent de rolul lor formal in cadrul constitutional, prin popularitate si prin contactele pe care le au. Ei inca au dreptul sa fie consultati de executiv. Si totusi teoria este opusa practicii: monarhul propune Guvernului. Printre putinele state care au o monarhie absoluta (Vatican, Arabia Saudita, Kuwait, Bhutan), monarhul este cel care detine o putere considerabila. Exista de asemenea cazuri recente – 2003, Lichtenstein, unde printului domnitor i-a fost acordata puterea constitutionala sa dizolve guvernul dupa propria vointa.


Monarhia a avut in primul rand o utilitate de ordin simbolic. «Dinastia, prin randuielile sale “genealogice” implineste functia de reunificare: comuniunea generatiei prezente cu generatiile anterioare, sensul continuitatii istorice…Insa si comuniunea cu insasi identitatea Natiunii, cu valorile sale, cu patrimoniul sau, cu bucuriile sale, cu grijile sale, cu durerile sale…Fiecare print care se naste este o fagaduiala pentru viitorul natiunii. Si fiecare rege care domneste sintetizeaza intr-un fel, in persoana sa, in chip echilibrat, mai presus de conflicte, de ideologii – identitatea nationala si viata poporului sau, cu umbrele si luminile sale. »[3] 


Monarhii zilelor noastre si-au pastrat caracterul simbolic, pierzand treptat din autoritate. Ei au devenit figuri reprezentative, caracterul simbolic fiind sustinut de traditia numelui, respectul si accesul in anumite cercuri guvernamentale inalte conferindu-le influenta semnificativa in anumite contexte (in special in cadrul unor evenimente oficiale).






[1] Cf. legii salice (mostenita de la francii salieni) femeile si descendenta lor sunt excluse de la succesiunea la tron.




[2] http://www.actrus.ro/biblioteca/carti/politologie/cosma/a12.pdf.




[3] Casele regale si suverane din Europa. Christian Cannuyer; desenele armoariilor, la indicatiile autorului, de Paul Baert. Bucuresti: Editura Gavrila, 1996, p. 15


 


 




Voteaza


Pe acelasi subiect: autocratie | ereditara | Vatican | monarhii
Comentarii 3 comentarii
Valeriy

Eu am propria mea toiere si nu vreau sa supar prietenii tai monarhisti dar am s-o zic pe scurt:Eu cred ca Mihai de Romania si-a asumat abdicarea si nu o vede ca fiind nelegitima.Eu, si poate si el, crede in toeria ca nu exista abdicare fortata. Pur si simplu nu exista. Daca un comandant oarecare de osti trebuie sa moara cu spada in mana aparand tara de dusmani, mai cu seama un rege trebuie sa faca sacrficiul suprem. Stiu ca suna romantic, extrem, dar mi se pare ca asta trebuie sa faca un rege ca sa ramana un rege dupa toate principiile cavaleresti si ale nobilitatii.Bineinteles, exista si optiunea foarte legitima de a evita moartea in aceste circumstante renuntand la calitatea de rege, lucru pe care Mihai a facut-o. Nu il blamez absolut deloc pentru decizia luata. La 26 de ani cu mana pe inima spun ca si eu as fi facut exact acelasi lucru.Cat despre cei 1000 de studenti pe care i-a salvat de la moarte ma scuzati, dar inca mai exista cel principiu oriunde in lumea civilizata ca nu negociem cu teroristii, chiar daca omoara 1000 de studenti. Niciun leader nu va abdica niciodata doar fiindca este santajat cu terorism.Bineinteles, din punct de vedere al utilitatii recunosc ca Mihai a ales calea cea mai buna. Dar repet - din puct de vedere al tuturor principiilor regale nu exista abdicare fortata.Asta e teoria mea, eu cred ca si Mihai a gadit cel putin pentru o perioada asa, puteti sa o luati cum vreti.

0 2013 reply
1 0
Fernando

Ca om de stat, răme2ne o singură eentrebare: Ce2nd credeţi că a luat rlegee Mihai prima poziţie eempotriva regimului comunist criminal een perioada exilului?Cumva een ianuarie 1948, imediat după sosirea een lumea liberă?Cumva een anii '50, la răsunătoarele procese politice eenscenate fostei elite a ţării?Poate la inaugurarea Canalului, la dezvăluirile despre Fenomenul Piteşti făcute de Virgil Ierunca?Poate a trimis mesaje de eembărbătare lupătorilor rome2ni din munţi pe timpul celor 15 ani de uimitoare rezistenţă?Poate la aflarea veştii că se demolează biserici een oraşe sau că sunt strămutate sate şi deportaţi ţăranii incomozi?Cumva, un mesaj de protest la greva minerilor din 79, reprimaţi cu gloanţe şi vidanje de Securitate?Poate la fuga securistului Pacepa, ce2nd apar dezvăluiri din cercul intim al lui Ceauşescu, demasce2nd impostura cuplului pseudo-dinastic?Poate un mesaj de susţinere pentru muncitorii de la Braşov din '87, un mesaj pentru familia inginerului care şi-a dat foc pe o pe2rtie de pe Valea Prahovei, eentr-un protest de tip tibetan?Poate mesaje publice de susţinere a lui Paul Goma, a Doinei Cornea şi a celor mai curajoşi dintr-o Rome2nie umilită şi mută de frică een anii '80?Ei bine, NU !Primul act de protest eempotriva regimului comunist făcut de rlegee Mihai ce2t timp a trăit liber een Occidentul la fel de liber a fost een iunie 1989, prin semnarea unui document care eel comemora pe Imre Nagy şi practic marca ruperea Ungariei de comunism. Restul a fost, vorba poetului . tăcere.Mi-ar fi plăcut să eei văd omagiaţi een Parlament pe Ion Gavrilă Ogoranu, pe Toma Arnăuţoiu, pe Elisabeta Rizea, pe Gheorghe Arsenescu şi pe ate2ţia alţii, numai că ei nu au avut noroc nici la naştere, nici după şi nici de o patrie recunoscătoare.PS: cen discursul ţinut astăzi een Parlament, rlegee Mihai a rostit o frază cu adevărat memorabilă: Ţara nu e ceva ce am moştenit de la părinţii noştri, e ceva ce am eemprumutat de la copiii noştri. E cu adevărat frumos şi eenălţător, refuz să cred că e ceva cules de Radu Duda de pe Famous Quotes Treat the earth well: it was not given to you by your parents, it was loaned to you by your children. We do not inherit the Earth from our Ancestors, we borrow it from our Children.

0 2013 reply
0 0
Daniel

ma bucur ca am gasit informatii atat de complete despre ce inseamna monarhie..am mai gasit in cateva locuri dar aici e cel mai bine sintetizat..

0 2009 reply
0
Scrie comentariu
Introdu mai jos textul de aici
Scrie in casuta de mai sus codul de verificare
Alte articole din:
Introducere
Ziua orasului Timisoara se apropie
Ziua orasului Timisoara se apropie

Incepand de vineri 31 iulie, pana luni, 3 august, va fi organizat in Timisoara cel mai important eveniment al anului, cu ocazia zilei orasului. Pe 3 august se implinesc 90 de ani de la instaurarea ...

Ziua orasului Timisoara se apropie
Ziua orasului Timisoara se apropie

Incepand de vineri 31 iulie, pana luni, 3 august, va fi organizat in Timisoara cel mai important eveniment al anului, cu ocazia zilei orasului. Pe 3 august se implinesc 90 de ani de la instaurarea ...

Ziua orasului Timisoara se apropie
Ziua orasului Timisoara se apropie

Incepand de vineri 31 iulie, pana luni, 3 august, va fi organizat in Timisoara cel mai important eveniment al anului, cu ocazia zilei orasului. Pe 3 august se implinesc 90 de ani de la instaurarea ...

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro

Va recomandam

The Beatles lanseaza la inceputul lunii noiembrie ultimul cantec:  “Now and Then” The Beatles lanseaza la inceputul lunii noiembrie ultimul cantec: “Now and Then”
“ Now and Then ” va putea fi ascultat in sfarsit in primele zile ale lunii viitoare, cand va fi lansat in format digital, iar ulterior si sub forma unui single dublu, impreuna cu ...
Alte recomandari:
Il Porcellino, una dintre cele mai populare atractii ale Florentei Premiul Nobel pentru Literatura 2023 a fost castigat de scriitorul norvegian Jon Fosse Bruce Springsteen a lansat o noua piesa, “Addicted to Romance”, care va fi inclusa pe coloana sonora a filmului “She Came to Me” Pieptenele pentru mustata care i-a apartinut lui Freddie Mercury s-a vandut cu peste 150 000 de lire + Vezi mai multe

Facebook

Fii prietenul nostru pe Facebook si pastreaza legatura cu lumea artei oriunde te-ai afla.

art-Travel

Muzeul Louis de Funes Muzeul Louis de Funes A fost jandarmul Ludovic Cruchot intr-o serie de filme care s-au bucurat de o incredibila popularitate. L-a jucat pe Harpagon, a fost expertul in gastronomie Charles Duchemin, l-a infruntat pe Fantomas si a jefuit o banca alaturi de intreaga familie, a ... Alte destinatii: Acasa la August Macke Acasa la Cezanne in Aix-en-Provence Mozart la Brno Cea mai mica statuie din Stockholm Lituania, tara cu unul dintre cei mai batrani stejari din lume + Destinatii pe meridiane

teatru, carte, film

Filme. Teatru. Concerte.:
Umbra lui Caravaggio
Umbra lui Caravaggio Viata unuia dintre cei mai controversati, influenti si fascinanti pictori din toate timpurile ajunge pe marile ecrane intr-un film regizat de Michele ......
+ alte recomandari: Filme. Teatru. Concerte.
Carte Artline:
Hotul de arta de Michael Finkel
Hotul de arta de Michael Finkel Stephane Breitwieser. Un nume prea putin cunoscut in istoria artei recente. Nu a fost nici pictor, nici sculptor, nici un grafician sau gravor de ......
+ alte recomandari: Carte Artline