inchide

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
Artline.ro pe FaceBook Artline.ro pe Twitter Multimedia
ro | en
Contact
Upload lucrari

Shakespeare pe scena teatrului din Petroşani

1 Comentarii
Ne apropiem de jumătatea celei de-a cincia sută de ani de la Shakespeare încoace. El reprezintă momentul de cenzură şi împlinire a teatrului: într-un fel s-a desfăşurat şi împlinit teatrul până la el şi în alt fel s-a reîntemeiat după, cu el cu tot. Aidoma s-a întâmplat, mai târziu, cu literatura, prin Goethe şi filosofia prin Hegel, iar prin ei, cu întreaga cultură europeană. Altfel nu s-ar putea spune că „Shakespeare este însăşi omenirea sau viaţa” (Jan Kot) şi nici nu s-ar auzi de pe orice meridian al lumii celebra întrebare a lui Hamlet, „a fi sau a nu fi”, care răstoarnă pământul în cer şi-l ridică pe om ca fiinţă în faţa lui Dumnezeu. Prezenţa lor mai poartă cu sine şi semnul că popoarele pe care le reprezintă au ajuns, în acel moment, la o manifestare universal umană în marea frază a logosului sau în povestea omului în istorie. Nu oricărui popor i-a fost dat să atingă această fază, poate doar din perspectiva infinită a timpului. Că în orice clipă un popor se află sub cupola măsurii universalului – este fără îndoială. De aceea nu trebuie să mâhnească pe nimeni, popoare şi reprezentanţi ai lor. Şi mai ales, pe noi. Când Shakespeare îi da logosului împlinirea ca dialog, noi abia înregistram câteva urme, sau zbateri de frunze pe valurile marelui fluviu al logosului. Un diacon, Coresi, adus de judele braşovean, Hans Benkner, la Târgovişte, făcea isprava de a tipări o serie de cărţi religioase, române şi slavone, începând cu Tetraevanghel românesc (1560) şi continuând cu Apostol, Molitvenic şi două Psaltiri (1570, 1577). Religios, aparent aceleaşi lupte: în nord, catolicismul se replia de pe poziţii lăsând loc protestantismului anglican, la noi, accentua legăturile ortodoxismului, care îşi conştientiza unitatea. Cât despre teatru, sta prezervat în dimensiunea populară. Se ştie că odată cu punerea problemei naţionale cu revoluţia de la 1848, se deschide cale şi teatrelor naţionale. În acest context se aud voci care invocă numele lui Shakespeare. În 1836, Cesar Boliac, în Curiosul, nr. 1, publică articolul Şakspear – o succintă şi bine susţinută prezentare a dramaturgului: „Dacă Şakespear este poetul tutulor noroadelor, prin energia şi adevărata zugrăveală a patimilor, printr-această înaltă şi întinsă filozofie, care, precum, spre pildă, în Hamlet, cercetează abisul existenţei, este chiar poetul Arional al Engliterii, prin adevărul, posomorârea şi sălbatica putere cu care reînviază suvenirurile, vechile obiceiuri, vechile uri, precum în Rişard III, Enric VI, Enric VII, Enric VIII ş.c.l. Nu numai că toate caracterurile astor drame tragice sunt minunat variate, dar ăst geniu, atât de tare, atât de aspru şi adesea atât de spăimântător, este de o delicateţă atrăgătoare în caracterul muierilor şi d-o originalitate picantă în comediile sale…” În 1839, Gheorghe Bariţiu în a sa Foaie pentru minte… scrie: „Oare ajuns-am noi la vârsta în care să avem trebuinţă a citi pe Shakespeare, pe acest dascăl al împăraţilor şi al cerşetorilor, al naţiunilor şi al indivizilor?” B. P. Haşdeu în Introducere la Răposatul Postelnic, în 1862, se justifică privind influenţa: „Profunda mea amirăţiune pentru Sofocle nu mă împiedica niciodată de a idolatra pe Shakespeare: în fiecare din ei vedeam unele apucături divine, un pezzo del ciel caduto in terra (O bucăţică de cer căzută pe pământ), cum zicea Sanazaro, şi… m-am nevoit de a contopi divinul unuia cu al celuilalt. (…) Din Shakespeare am luat contrastul dintre sublim şi bufon, dintre plâns şi râs – contrast care ne întâmpină la tot pasul în viaţa zilnică şi care lipseşte tragediei antice, posomorâte de la început până la sfârşit”. Iar Eminescu, cel care s-a deschis faţă către faţă cu geniul britanic, chiar din primul articol despre teatru, Repertoriul nostru teatral, publicat în Familia, nr. 3, 18/30 ian. 1870, un mic organon pentru teatre, surprinde efectul contradictoriu al influenţei lui Shakespeare, ca al unei forţe divine, asupra dramaturgilor noştri. Numindu-l „geniala acvilă a nordului”, distinge: „Într-adevăr, când iei în mână operele sale, cari se par aşa de rupte, aşa de fără legătură între sine, ţi se pare că nu e nimic mai uşor decât a scrie ca el, ba poate a-l şi întrece chiar prin regularitate. Însă poate că n-a existat autor tragic care să fi domnit cu mai multă siguritate asupra materiei sale, care să fi ţesut cu mai multă conştiinţă toate firele operei sale ca tocmai Shakespeare; căci ruptura sa e numai părută, şi unui ochi mai clar i se arată îndată unitatea cea plină de simbolism şi de profunditate, care domneşte în toate creaţiunile acestui geniu puternic”. Din 1849, începe traducerea lui Shakespeare, prin Ion Barac, la Braşov, Amlet, prinţul de Dania, tragodie în cinci perdele şi culminează cu excepţionala traducere şi editare a operelor complete din 1955-1964, prilejuită de sărbătorirea a 400 de ani de la naşterea marelui dramaturg. Paralel cu traducerea operei sale şi cu procesul de maturizare şi autonomizare a teatrului românesc, are loc şi o continuă şi benefică pătrundere a pieselor pe scenele noastre. La început, este reprezentat de trupe itinerante, îndeosebi de actori italieni (tot Cezar Boliac acordă o cronică spectacolului Othello, jucat în Bucureşti la 4 martie 1845, „în beneficiul domnului Riciardini) Ca apoi, personajele Marelui Will să peregrineze prin sufletele actorilor români şi să dea cele mai impunătoare şi luminoase „forme vii”, generând o lume aparte şi o conştiinţă artistică pe măsură. II. Privitor la Teatrul din Petroşani, prezenţa lui Shakespeare în repertoriu a marcat un moment de maturitate şi autonomizare în context a actului teatral împlinit aici. Beneficiind în 1964 de venirea preaîncercatei regizoare Marietta Sadova, şcolită în Franţa, dar trecută şi prin redempţiunea roşie, teatrul se apleacă repertorial asupra lui Shakespeare şi se înscrie în amplele sărbătoriri ale acestuia la nivel naţional. Cu o echipă de actori talentaţi şi entuziaşti, teatrul, fiind într-o efervescenţă a tinereţii (un deceniu şi jumătate), realizează ampla manifestare Luna „Shakespeare”. (De fapt, manifestarea durează, aproape un an.) Pentru aceasta, Marietta Sadova pune în scenă Noaptea regilor (Twelfth Night, or what zou will, A douăsprezecea noapte sau Cum doriţi, 1598-1600, cunoscută şi sub denumirea de Noaptea regilor), o comedie în 5 acte, de Shakespeare, în traducerea lui Mihnea Ghiorghiu, (premiera la 2 mai 1964). Distribuţia cuprinde actorii: Ion Roxin (Ducele Orsino), Realini Lupşa (Sebastian), Vasile Haşiganu (Antonio), Alex. Codreanu (Un căpitan de navă), Cornel Ferat (Valentin), Ştefan Ilie (Curio), Boris Ciornei de la Teatrul Tineretului Bucureşti (Sir Toby Belch), Dumitru Drăcea (Sir Andrew Agnecheck), Mihail Panait (Malvolio), C. Constantinescu (Fabian), Dimitrie Bitang (Feste), Georgeta Nicolae (Olivia), Victoria Nedelcu (Viola), Ana Mirena (Maria), Vasile Bojescu (Preotul), Valer Donca (Un căpitan). Scenografia o asigură Constantin Rusu, ilustraţia muzicală, ing. Lucian Ionescu şi luminile Titi Constantinescu. Spectacolul poartă numele lui Shakespeare prin localităţile ţării (65 de reprezentaţii şi 23.670 de spectatori), prezentându-se şi la Bucureşti, în cadrul Manifestărilor „Shakespeare”. Critica, locală cât şi cea din capitală, a consemnat entuziast participarea Teatrului din Petroşani la cinstirea marelui dramaturg. Trebuie spus că Marietta Sadova a realizat, pentru publicul local, şi un Spectacol Shakespeare, format din fragmente din piesele: Richard al III-lea (Interpreţi: Dumitru Drăcea şi Ana Mirena), Scorpia îmblânzită (Victoria Nedelcu şi Mihail Panait), Romeo şi Julieta (Georgeta Nicolae şi Realini Lupşa), Hamlet (Valer Donca, Dimitrie Bitang, Constantin Constantinescu şi Cornel Ferat) şi Noaptea regilor (Georgeta Nicolae, Boris Ciornei, Dumitru Drăcea, Dimitrie Bitang, Ana Mirena, Mihail Panait şi Victoria Nedelcu). Şi cum nu putea fi sărbătorit Shakespeare fără cel ce l-a invocat continuu, „Madame Poesis”, cum o numise N. Iorga pe marea regizoare, a dat chip şi unui Recital „Mihai Eminescu”, celebrându-se 75 de ani de la moartea poetului. Au recitat actorii: Vasile Haşiganu, Mihail Panait, Valer Donca, Dimitrie Bitang, Ana Colda, Ana Mirena, Gh. Iordănescu, Ion Tifor, Ion Roxin, Alex. Codreanu, Ştefania Donca, Victoria Nedelcu, C. Constantinescu, Cornel Ferat, Constantin Dicu, Ştefan Ilie. Iar dramatizarea poemului Luceafărul a fost susţinută de interpreţii: Gh. Iordănescu, Georgeta Nicolae, Ion Tifor, C. Constantinescu şi Mihail Panait. S-au ţinut conferinţe despre Shakespeare şi Eminescu. Despre viaţa şi opera poetului nostru a vorbit Romul Munteanu, profesor de la Universitatea din Bucureşti. În toamna aceluiaşi an şi sub aceeaşi cupolă aniversară, la 21 noiembrie, Marietta Sadova realizează a doua premieră: Măsură pentru măsură (Measure for Measure, 1604-05, tradusă şi sub titlul După faptă şi răsplată), o comedie amară în 5 acte, tradusă de Florian Nicolau. Distribuţia: Ion Tifor (Vincenţio), Tudor Branea (Angelo), Gh. Iordănescu – Vasile Haşiganu (Escalus), Const. Dicu – Dumitru Dobrin – Cornel Ferat (Claudio), Marcel Popa (Lucio), Florin Plaur (I-ul gentilom), Ion Roxin (Al II-lea gentilom) Ion Negrea (Starostele), Alex. Zecu (Fratele Toma), D. Căpitanu (Fratele Petru), Leonard Calea (Un judecător), Ştefan Ilie (Varius), Valer Donca (Cot-Lung), Alex. Macri (Spumă), Mircea Pânişoară (Pompey), Alex. Zecu (Abhorson), Alex. Codreanu (Barnardin), Vasile Bojescu (Comandantul gărzii), Nicolae Gherghe (Un slujitor), Ştefan Ilie (Un mesager), Georgeta Nicolae (Pajul ducelui), Mariana Cercel (Isabela), Mioara Păcuraru (Mariana), Paulina Codreanu (Julieta), Maria Dumitrescu (Franciska), Mia Macri (Doamna Ciobită), Georgeta Nicolae (Însoţitoarea Marianei). Scenografia: Constantin Rusu. Regizor secund: Marcel Şoma. Muzica: Felicia Donceanu. Spectacolul întruneşte 25 de reprezentaţii şi 7.409 spectatori. Despre el, de pildă, C. Cotoşpan şi D. Gheonea scriu: ,,Regizoarea spectacolului, Marietta Sadova, în colaborare cu regizorul Marcel Şoma a izbutit să descopere sensurile profunde ale piesei (…), să dea unitate de acţiune, claritate în conflict şi o creştere a ritmului dramatic. Regia a descoperit în colectivul teatrului multe forţe artistice cu ajutorul cărora, printr-o minuţioasă muncă actoricească, mergând uneori până la cele mai mici amănunte, a reuşit să creeze momente dramatice emoţionante.” După cinci ani, la 10 mai 1969, Constantin Dicu, însuşindu-şi lecţia „Marietta Sadova”, pune în scenă Nevestele vesele din Windsor (The Merry Wives of Windsor, 1600-01), în româneşte de Vlaicu Bârna, cu distribuţia: Dumitru Drăcea (Sir John Falstaff), Constantin Dumitra (Fenton), Alexandru Zecu (Shallow), Alexandru Codreanu (Slender), Nicolae Nicolae (Ford), Vasile Haşiganu (Page), Nicolae Gherghe (Doctorul Caius), Valer Donca (Sir Hugh Evans), Mircea Pânişoară (Birtaşul), Nicolae Gherghe (Nym), Constantin Dumitra (Bardolph), Ilie Ştefan (Pistol), Elisabeta Franka (Robin), Corvin Alexe (Simple), Dumitru Cîta (Rugby), Cecilia Teodoru – Astra Miclescu (Doamna Ford), Carmen Tăutu (Doamna Page), Paulina Codreanu (Anne Page), Aurora Novăcescu – Claudia Popescu (Doamna Quickly). Cadrele scenografice şi costumele le semnează Aurel Florea. Spectacolul se reprezintă de 35 de ori, având 8.199 de spectatori. Abia în 1995 cuvinte ale Bufonilor lui Shakespeare se aud pe scena din Petroşani, prin spectacolul Haine de paiaţă, un recital de Dan Tudor, premieră 25 august, cu care teatrul şi-a deschis stagiunea. Pentru interpretare, actorul a obţinut Marele Premiu la „Gala Tânărului Actor de la Costineşti ’95”. Scriam atunci: „Se ştie că prin ochiul Bufonului, Shakespeare pare a-şi privi lumea sa. Este perspectiva prea omenească a neajutoratului Adevăr. În el Jan Kott a văzut simbolul intelectualului de oriunde şi oricând. Cine l-a văzut pe Dan Tudor interpretând Bufonul (Bufonii) lui W. Shakespeare înţelege că el s-a aşezat sub ochiul Marelui Will. Cu un norocos bolovan de lumină în braţe.” Este dat ca în 2007, o echipă entuziastă de tineri actori să aducă, pe scena Teatrului Dramatic „Ion D. Sîrbu”, comedia shakespeariană, Îmblânzirea scorpiei (The Taming of the Shrew, 1593-94, traducere de Dan A. Lăzărescu, cunoscută şi sub titlul Femeia îndărătnică), în următoarea distribuţie: Nicoleta Bolcă (Catarina), Nicolae Vicol (Petruchio), Rosmarin Delica (Baptista), Izabela Badovics (Bianca), Diana Bathory (Văduva), Mihai Sima (Vincenţio, Grumio), Dorin Ceagoreanu (Lucenţio), Gheorghe Stoica (Gremio, croitor), Daniel Cergă (Hortensio), Dragoş Spahiu (Tranio), Radu Lupu (Curtius, pedagog). Scenografia şi costumele sunt semnate de Ioana Popescu. Iar lumea acestei comedii se mişcă sub bagheta regizorală a Rodicăi Băiţan, asistată de Nicolae Vicol. Un autor precum Shakespeare va fi recunoscător acestor interpreţi şi mai ales publicului care va veni în seara zilei de 17 noiembrie să-i urmărească personajele şi să le înţeleagă în adâncul lor omenesc. Căci el vorbeşte despre lume şi despre fiecare dintre noi. Vă aşteaptă! Dumitru VELEA
Voteaza


Pe acelasi subiect: regizor | Hamlet
Comentarii 1 comentarii
alina

il adoooooooooooor i love you veryyyy much

17 Martie 2010 reply
0
Scrie comentariu
Introdu mai jos textul de aici
Scrie in casuta de mai sus codul de verificare
Alte articole din:
Noutati
Horatiu Malaele Editie speciala
Horatiu Malaele - Editie speciala

23 august 2019, ora 20, Cinema Pro, Bucuresti Un nou proiect purtand semnatura lui Horatiu Malaele, maestrul fiind secondat pe scena de fiul sau, Bogdan Malaele, si de muzicianul Radu Captari, la ...

A fost lansat trailer ul filmului Doctor Sleep continuarea clasicului The Shining
A fost lansat trailer-ul filmului Doctor Sleep, continuarea clasicului The Shining

Studiourile Warner Bros au lansat primul trailer al filmului " Doctor Sleep ", continuarea celebrului " The Shining ", ecranizarea romanului omonim de Stephen King (unul dintre ...

Salonul international de carte Bookfest 2019
Salonul international de carte Bookfest 2019

29 mai - 2 iunie 2019, Romexpo, Bucuresti Descopera cartile verii, lansari, reduceri, promotii si alte surprize la editia a XIV-a a Salonului International de Carte Bookfest Salonul International de ...

Jeff Koons stabileste recordul pentru un artist in viata peste 91 de milioane de dolari
Jeff Koons stabileste recordul pentru un artist in viata: peste 91 de milioane de dolari

O sculptura din otel realizata de artistul plastic Jeff Koons s-a vandut recent in cadrul unei licitatii Christie's la New York pentru suma record de 91.1 milioane de dolari, un record absolut pentru ...

Transylvania Comic Con la BT Arena din Cluj Napoca
Transylvania Comic Con la BT Arena din Cluj-Napoca

18 - 20 octombrie 2019, BT Arena (Sala Polivalenta), Cluj-Napoca Dupa ce mai multe editii ale East European Comic Con s-au bucurat de succes la Bucuresti, cel mai important eveniment de gen in partea ...

Constantin Ionita, director: Vanzarea laboratoarelor nu aduce si salvarea

Vineri va avea loc licitatia publica cu strigare a „Laboratorului de creatie si prelucrare a peliculei“ din cadrul societatii comerciale RoFilm, licitatie organizata de Ministerul Culturii ...

Au plecat americanii

Armand Assante si Jamie Eldman au terminat filmarile la "California Dreaming". Regizorul Cristian Nemescu a incheiat miercuri filmarile la primul sau lungmetraj, ...

Radu Muntean a organizat o proiectie speciala cu "Hartia va fi albastra"

Dupa ce la Festivalul "Transilvania" de la Cluj-Napoca a avut doua proiectii private, "Hartia va fi albastra", al doilea lungmetraj al lui Radu Muntean, a avut ieri o noua proiectie, in Bucuresti. ...

"Sigur ca visez la un premiu la Cannes!"

' Pe 17 mai, "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" are proiectia oficiala, in cadrul Competitiei Oficiale a Festivalului de la Cannes.' Cristian Mungiu a mai fost la Cannes cu primul sau film, "Occident", ...

Picatura chinezeasca made in China

"A Chinese Tall Story" este unul dintre cele mai ingrozitoare filme pe care le-am vazut vreodata. L-as putea folosi ca instrument de tortura, ca pe un fel de picatura, ca tot e chinezesc. ...

Mos Ion Roata si Cuza Voda

Intre taranii fruntasi care au luat parte, impreuna cu boierii, cu episcopii si cu mitropolitul tarii la Divanul ad-hoc din Moldova, in 1857, era si mos Ion Roata, om cinstit si cuviincios, cum sunt ...

Primii cautatori de comori cu legitimatie

Doar 100 de oameni au dreptul, oficial, sa caute comori pe teritoriul tarii noastre. Sunt membri ai Asociatiei Cautatorilor de Comori si Tezaure din Romania si au legitimatii care ii feresc de ...

Scoala in Spania
Scoala in Spania

Sistemul educational spaniol include atat scoli nationale cat si institutii de invatamant internationale, care respecta traditiile scolilor din Marea Britanie, Franta, Germania si nu numai, ...

Revista "Cutezatorii" se intoarce

Revista Cutezatorii, publicatie ce a leganat visele adolescentilor din regimul de trista si nostalgica amintire, se intoarce. De data aceasta, in format digital. Este vorba despre site-ul ...

Mircea Miclea si Cristian Adomnitei suparati pe reforma Ecaterinei Andronescu
Mircea Miclea si Cristian Adomnitei, suparati pe reforma Ecaterinei Andronescu

Mircea Miclea, fost ministru al Educatiei, este de parere ca resursele umane si alte segmente care formeaza invatamantul romanesc ar putea sa beneficieze de bani din fonduri europene cu care ...

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro

Va recomandam

Vara de Gunnar Berndtson Vara de Gunnar Berndtson
Cunoscut in epoca pentru scenele sale de gen, pictorul finlandez Gunnar Berndtson (1854-1895) prefera compozitiile in care era surprinsa viata celor bogati, sofisticati, departe de scenele ...
Alte recomandari:
Neobisnuitul caz a Vamesului Rousseau Duelul lui Edouard Manet Skansen - cel mai vechi muzeu in aer liber din lume Portretul Dogelui Leonardo Loredan de Giovanni Bellini (1501) + Vezi mai multe

Facebook

Fii prietenul nostru pe Facebook si pastreaza legatura cu lumea artei oriunde te-ai afla.

art-Travel

Frigiliana Spania Frigiliana, Spania Nu putini sunt cei care il considera una dintre cele mai frumoase localitati din Spania, si aceasta mica localitate din Malaga, asezata in partea de sud a tarii, este cu adevarat un spectacol arhitectural care ii seduce de fiecare data pe vizitatori. Un ... Alte destinatii: Savoca, Italia Brantome, Franta Alberobello, Italia Saint-Emilion, Franta Saluzzo, Italia + Destinatii pe meridiane

teatru, carte, film

Filme. Teatru. Concerte.:
Angry Birds 2
Angry Birds 2 Dupa succesul poate previzibil al primului lung-metraj avand ca eroi personajele si populara serie de jocuri create de Rovio Entertainment, care au ......
+ alte recomandari: Filme. Teatru. Concerte.
Carte Artline:
Leopardul de zapada de Peter Matthiesen
Leopardul de zapada de Peter Matthiesen Carte premiata cu National Book Award O calatorie initiatica si fascinanta intr-un taram mistic si indepartat, Leopardul de zapada este povestea ......
+ alte recomandari: Carte Artline