Fiind purtata pe taramul sensibil dintre adevar si fantezie, discutia despre originea sfincsilor pare sa nu-si gaseasca curand solutionarea tuturor intrigilor. In mitologia antica a grecilor si egiptenilor, sfinxul era un monstru fabulos cu corp de leu, cu cap de om si aripi de vultur. Subiectul sfincsilor a inceput sa preocupe publicul din Romania pe la inceputul secolului XX.
Cea mai veche fotografie avand Sfinxul din Bucegi in prim plan dateaza din anul 1900, cand tehnica fotografica era abia la inceput. Este demn de precizat ca inainte de aceasta data, oamenii intrebuintau pentru formatiunile de acest tip termenul popular “Babe”. Inclusiv aceasta prima fotografie de pe platoul Bucegilor poarta numele Babebe din Caraiman. Prima denumire oficiala, ca si Sfinxul din Bucegi, dateaza din 1935 intr-un articol al publicatiei Buletin Alpin. Dupa aceasta data, noul termen se va asocia si altor stanci antropomorfe din tara.
Carpatii romanesti adapostesc un numar considerabil de megaliti cu infatisare antropomorfa, presupuse ramasite ale unei civilizatii stinse din vechime. Cele mai cunoscute exemple din tara noastra sunt: Sfinxul din Bucegi, Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul Banatean etc. Scepticii nu le atribuie alta origine decat cea naturala, insa consumatorii de SF se avanta in teorii de tot felul. La aceasta, o contributie majora au avut-o, desigur, si legendele care invaluie fiecare monument natural.
Sfinxul Banatean pe o carte postala din secolul XX
Sfinxul Banatean este o arie protejata de interes national, pe Valea Cernei, in sud-estul judetului Caras-Severin. Sfinxul Banatean mai este cunoscut si sub denumirea de Sfinxul de la Toplet, dupa numele comunei pe teritoriul careia se gaseste. Obiectivul, unul dintre cele mai misterioase din Romania, este situat la doar 3 km distanta de gara din Baile Herculane si poate constitui oricand scopul unei promenade.
Din Baile Herculane se merge pe E 94 spre Toplet. In partea stanga a drumului este Rezervatia. Sfinxul Banatean este asezat la baza unui deal impadurit motiv pentru care, din pricina vegetatiei abundente, multi trec fara sa-l observe. Vazut dintr-un anumit unghi, acesta seamana cu figura unui om cu coif pe cap. Stanca are o inaltime de 16 m si o latime de 8 m, fiind orientata catre apus. Oricat de bine ar da o sculptura antica in tara noastra, cel mai probabil reprezentarea antropomorfa nu este decat rezultatul actiunii vantului si apei. O dovedeste printre altele structura petrografica a zonei.
Rezervatia naturala reprezinta o zona cu roca sedimentara (gresie), pereti de stanca si grohotisuri. Unele suprafete sunt acoperite cu specii rare, precum liliacul salbatic (Syringa vulgaris), frasinul (din specia Fraxinus ornus) sau lumanarica (din specia Verbascum phlomoides).
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
