Detinem putine informatii, si acelea nesigure, despre vechii locuitori ai spatiului carpato-danubiano-pontic. Prima relatare scrisa despre acest spatiu, ne-a fost transmisa de parintele istoriei, Herodot din Halicarnas (484- 425 i.e.n.) si se refera la expeditia lui Darius, regele persilor, din anul 514 i.e.n., expeditie indreptata impotriva scitilor din nordul Marii Negre. Cu acest prilej, Herodot ii pomeneste pe getii care indraznisera sa i se opuna marelui rege. El afirma ca: getii sunt cei mai viteji si mai drepti dintre traci si ca se cred nemuritori: credinta lor este ca ei nu mor, ci ca cel care piere se duce la Zamolxis - divinitatea lor - pe care unii il cred acelasi cu Gebeleizis.
La inceputul erei crestine, geograful grec, Strabon (58 i.e.n. -21-25 e.n.) ne ofera o alta versiune a mitului lui Zamolxis. In versiunea lui Strabon Zamolxis a fost sclavul lui Pitagora si cu acest prilej a invatat de la filozof unele stiinte ale cerului, altele apoi si le-a insusit de la egipteni, deoarece a pribegit si prin acele parti ale lumii. Dupa ce s-a intors in patrie, el si-a castigat o mare trecere inaintea mai marilor si a neamului sau, deslusindu-le acestora semnele ceresti. In cele din urma, l-a induplecat pe rege sa impartaseasca domnia cu el, intrucat era in stare sa le vesteasca vrerile zeilor. La inceput, el a fost ales mare preot al celui mai venerat zeu de-al lor, iar dupa un timp, a fost socotit el insusi zeu. S-a retras atunci intr-un fel de pestera inaccesibila altora si acolo si-a petrecut o bucata de vreme, intalnindu-se rar cu cei de afara, decat doar cu regele si cu slujitorii sai.
Regele cand a vazut ca oamenii sunt mult mai supusi fata de el decat mai inainte, ca fata de unul care le da porunci dupa indemnul zeilor, i-a dat tot sprijinul. Acest obicei a dainuit; dupa datina, mereu se gasea un astfel de om care ajungea sfetnicul regelui, iar la geti acest om era numit chiar Zeu. Pana si muntele cu pestera era socotit sfant si asa il si numesc. Numele lui Kogainon, la fel ca al raului care curge langa el.
Asta a fost tot si de aici a inceput cautarea Kogainonului. Este pentru prima data cand intalnim denumirea de Kogainon a muntelui si a raului cu acelasi nume, dar si ultima oara, pentru ca aceasta denumire nu a mai fost mentionata de alte surse.
Cum e si normal, inca de timpuriu s-a incercat indentificarea acestui munte. Unul dintre cei mai vechi pretendenti la titlu a fost muntele si raul Gogany de langa Mika, la sud de Dunare…ceea ce pare departe de adevar. Arheologii romani inclina mai degraba spre dealul Gradistei din muntii Orastiei pe langa care curge raul Gradistea. In timp ce Constantin C. Giurescu se intreba: sa fie oare actualul munte Guru (2292 m) situat intre Oslea, Tarcu si Retezat?
Extras Carte : Bucegii intre Kogainon si Sahashrara
autor : Dan Anghelescu
