…interesant este si felul in care [autorul] ii imagineaza distinctiv pe cei doi apostoli ai lui Copernic, prin diferentierea pe care o simtim din monologurile lor. Giordano se exprima mai mereu la persoana intai, are judecati mai fruste, este mai impulsiv, pe cand Galileo are fraza gandurilor mai lunga, mai abstracta, cudese relativizari. Simtim astfel ca nu e doar o diferenta de varsta, ci si de temperament, de educatie. Giordano traieste intens, din chiar mijlocul lucrurilor, pe cand Galileo se vede mai adesea deasupra lor, desi cam acelasi lucru le framanta amandorura destinul in aventura de sustinere a unei idei ce parca desavarsea, pe taram stiintific si filosofic, Renasterea. 'INTOARCEREA PERENA' poate fi considerata o continuare a cartii 'Intoarcerea fratelui risipitor' (2014), din care si preia nuvela omonima. in volum mai gasim o serie de proze fictionale, dar si cateva eseuri (proza nefictionala) de factura antropologica. (Avem deci similitudinisi cu cealalta carte de succes a autorului, 'DonQuijotisme AntropoLexice',reeditata in 2017.)
Cartea de fata constituie totodata si "vehicolul"prin care autorul incearca sa consacre, prin cele doua proze de intindere din cuprins, o formula scriitoriceasca originala (si deci experimentala) pe care o propunea initial cu'intoarcerea fratelui risipitor'. ("Reinterpretare semi-fictionala derulata prin alternare de monologuri interioare", i-am spune daca ar fi sa acceptam riscul definirii concentrate. Speculare filosofica; amprentas tiintifica; motiv bipolar; sublimare prin reducerea lexicului; usoara arhaizare a limbajului;… – filologii le vor spune mai bine.)
Daca in proza 'intoarcerea fratelui risipitor' devenim partasi la gandurile intretesute ale personajelor tinere din cunoscuta parabola biblica – traind cu intensitate o drama aparent domestica –, in 'Ultimele zile'(proza de data recenta) avem sansa de a ne imagina ca citim direct din jurnalele intime tinute de Giordano Bruno si de Galileo Galilei in chiar zilele cand au fost condamnati de Inchizitie pentru erezia de a sustine ca Pamantul se invarte in jurul Soarelui – si devenimastfel martori, implicati cu mintea si cu inima, la o drama filosofica derulatain poate cea mai semnificativa cotitura a istoriei cunoasterii.
Mircea Badut - Intoarcerea perena, editura EuroPress, 2018
