Incursiune in lumea aurului

Ieri, a fost inaugurata la Muzeul National al Unirii din Alba Iulia expozitia "Marturii din lumea aurului�, care propune o abordare inedita a acestui subiect. Expozitia propune o calatorie in lumea "aurarilor�, prin imagini, dar si prin obiecte autentice, care au fost adunate din colectiile mai multor muzee. Este vorba despre obiecte provenite din colectiile Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, Muzeului "Pamfil Albu� din Lupsa, Muzeul "Achim Emilian� din Almasu Mare si Muzeul Etnografic si de Arta Populara Orastie.O parte oarecum distincta o reprezinta expozitiile de fotografie veche, realizate in Valea Jiului de Gaál Oskár si de Bazil Roman in Rosia Montana, Corma si Bucium. Acestor doua colectii de fotografii din perioada interbelica li se adauga fotografii din colectia lui Achim Emilian. Spunem “oarecum distincta” deoarece realizatorii expozitiei - istoricul Marius Cristea si etnograful Adriana Tutuianu - au reusit sa realizeze un tot unitar, neexistind nici un fel de “ruptura” intre obiectele prezentate si fotografii.

Evocarea istoriei mineritului

Obiectele prezentate in expozitie evoca istoria extragerii si prelucrarii aurului, din cele mai vechi timpuri, pina in epoca moderna. Pot fi vazute chiar si obiecte antice, din piatra, cu care se prelucra minereul, dar si obiecte de la inceputul secolului XX. Este prezentata si o macheta a unui steamp, iar fotografiile de pe pereti arata in cel mai pragmatic mod cu putinta cum erau folosite obiectele prezentate. Pentru cei care vor mai multe detalii, exista si informatii scrise. Bazil Roman - fotograful minerilor din Rosia MontanaFotografiile care au supravietuit din perioada interbelica, reprezentind activitatea minera din Rosia Montana, au fost realizate de Bazil Roman. Liviu Zgarciu, purtatorul de cuvint al Muzeului National al Unirii din Alba Iulia, a declarat ca Bazil Roman a facut parte dintr-o triada de fotografi celebri in perioada interbelica. De altfel, se pare ca el a fost platit de comunitatea locala sa scoata un set de fotografii reprezentative. O parte din poze au ajuns in colectia muzeului din Alba Iulia, care le-a cumparat dupa ce acestea au fost gasite la Rosia Montana, aruncate pe un dulap. O parte din colectie a facut obiectul mai unor expozitii amenajate in casa memoriala “Avram Iancu”, cu ocazia Tirgului de Fete de pe muntele Gaina, insa colectia prezentata in aceste zile la Alba Iulia este mult mai completa, iar imaginile au fost restaurate pentru a fi aduse in cea mai buna “forma” posibila.

Gaál Oskár - fotograful minerilor din Valea Jiului

Colectia de imagini prezentate in cadrul acestei expozitii este completata de imagini realizate in Valea Jiului, de Gaál Oskár. Ca stil, acestea sint foarte deosebite de cele realizate de Bazil Roman, Gaál Oskár remarcindu-se prin portrete care pot constitui si astazi un etalon al acestei parti a artei fotografice, dar si prin imagini care, pur si simplu, degaja forta. Topograf de meserie, Gaál Oskár a ajuns in Valea Jiului in anul 1905, ca angajat la Societatea Miniera “Uricani - Valea Jiului”. In plan profesional s-a remarcat printr-un proiect novator, original pentru solutionarea transportului si a garii de vagonete a minelor care a functionat pina aproape de zilele noastre. La putin timp dupa ce a ajuns in Valea Jiului, si-a descoperit pasiunea pentru fotografie. “Inarmat” cu un aparat Agfa Zeis Tessar incepe sa realizeze imagini inca din anii 1910. Aveau sa fie primele fotografii executate in minele de carbune.

“A realizat imagini de exceptie reusind sa identifice reprezentari de o rara valoare artistica si documentara, evidentiind substanta in dinamica personajelor. Punind in valoare cadrul si planurile de adincime a creat imagini de o calitate si acuratete desavirsita. Fotografiile realizate de-a lungul mai multor decenii sint o marturie a dezvoltarii mineritului in Valea Jiului”, a apreciat istoricul Marius Cristea, unul din principalii realizatori ai expozitiei.“Fotografierea in mina de carbune presupune nu numai o tehnica deosebita ci si folosirea unor metode specifice, unice menite sa evite exploziile. Din aceasta cauza se fotografiaza in conditii dificile, cu precautii maxime si importante masuri de securitate.Conditiile grele in care au fost realizate in abatajele minelor de carbune, inspiratia deosebita si harul autorului de a surprinde imagini de o rara expresivitate pentru munca in subteran, fac ca fotografiile din expozitie sa se constituie ca unicate in materie, importante documente privind evolutia mineritului si a prezentei omului in aceasta activitate”, a mai completat istoricul.

Destinul lui Gaál Oskár a fost ulterior unul trist. In urma unui denunt, Securitata ii ridica pe cei doi soti Gaál in anul 1950 si sint deportati la munca silnica la Tazlau, unde au locuit intr-o baraca, lucrind la un gater ca muncitori necalificati. Dupa un timp, s-a dezvaluit caracterul calomnios al denuntului si au revenit la Lupeni, unde si-au gasit casa jefuita. Autoritatile au ignorat apelurile familiei Gaál pentru gasirea vinovatilor si restituirea bunurilor.“Pozele au mai fost expuse tot cu ocazia Zilei Nationale in 2001. Drepturile de servitute asupra acestor imagini sint cedate unei organizatii care a amenajat in tara foarte multe expozitii. Au fost in special in bazinele miniere, dar mai multe amanunte nu pot sa va spun. Sint peste 200 de imagini selectate din viata si activitatea minerilor din Valea Jiului. Sint poze mai ales din Lupeni care se refera la aspecte atit din subteran cit si din viata sociala pe care o duceau minerii de mai multe etnii care locuiau in zona, si care dateaza dintre cele doua razboaie mondiale”, a declarat fiica fotografului Gaál Oskár, prezenta la vernisaj.

Apreciere

Expozitia s-a bucurat de o mare apreciere si din partea publicului prezent la vernisaj. “Nu am mai fost niciodata la o asemenea expozitie. Chiar m-am uitat cu interes la imgini si la celelalte exponate. Nu stiam pina acum la ce se foloseau aceste obiecte expuse, dar uitindu-ma dupa aceea la imagini, mi-am facut o idee si am inteles. Taranii mineri din acele vremuri munceau probabil foarte greu dar acest lucru era cel care le dadea mare satifactie, ma gindesc. Am incercat sa ma pun in postura lor si consider ca asta incercau sa faca - lucuri frumoase, dar si asigurarea existentei pentru ei si familie”, ne-a declarat o maicuta prezenta la vernisaj.“Este o expozitie foarte interesanta. Ma uit si recunosc imagini din Zona Hanes - Zlanta si de la minele din Lupeni. Se vede si cum s-au distrus foarte multe cladiri. Chiar ma uitam la poze si se vede ca dupa ‘89 s-au intimplat astfel de lucruri. E pacat. Imi aduc aminte si de funicularul care lega Hanesul de Zlatna. Si acesta a fost distrus. Erau alte vremuri”, a afirmat plin de regret un barbat caruia expozitia i-a trezit amintiri.