inchide

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
Artline.ro pe FaceBook Artline.ro pe Twitter Multimedia
ro | en
Contact
Upload lucrari
ISTORIA PERLELOR /

PERLELE

Perlele au reprezentat timp de secole o adevarata sursa de fascinatie. Ele au fost considerate cele mai feminine si fermecatoare pietre pretioase, singurele create de un organism viu. Perlele emana o caldura si o stralucire aparte, unica prin originea ei, care nu poate fi intalnita la celelalte pietre pretioase. Perlele sunt compuse din minerale: carbonat de calciu, in proportie de 82-86%, liant organic (10-14%) si apa (2-4%). Ele au o consistenta foarte fina si, de aceea, se pot ciobi foarte usor. Etimologia cuvantului “perla” are diferite origini. Derivatiile teutonice provin de la cuvantul beere, care inseamna boaba sau graunte. Derivatiile latine sunt pirium, sfera, si pirula, para (dupa forma frecventa pe care o are aceasta piatra). Romanii uitilizau denumirea greceasca margarita, care descria un obiect de o valoare unica, speciala, un obiect pretios sau chiar copilul preferat.

 

Adevaratele pietre pretioase si perle produse in Est erau in principal cumparate de comerciantii italieni care le vindeau mai departe pe tot cuprinsul Europei. Imitatiile bune din sticla au fost adesea utilizate, uneori intentionat, pe vesmintele funerare regale sau ca bijuterii pentru copii.

De fiecare data ireprosabile, perlele albe naturale au o valoare aparte, care uneori o depaseste cu mult pe cea a pietrelor pretioase. Cele mai frumoase perle proveneau din Sudul Indiei si Golful Persic. Italienii, venetienii, in special, si mestesugarii din Murano erau renumiti pentru imitatiile foarte reusite din sticla ale perlelor si pietrelor pretioase. Retetele pentru perlele false au existat inca din anul 1300 si constau intr-un amestec de pudra din sticla alba, albus de ou si limfa de melci. Astfel, aceste perle au inceput sa fie utilizate ca perle artificiale.

Nu ar trebui sa ne imaginam ca perlele aduc inevitabil lacrimile in viata noastra. Ele reprezinta simbolul lacrimilor varsate in urma suferintelor nemeritate care sunt bine primite de Dumnezeul iubirii si al indurarii. Conform unei legende din insula Ceylan, Adam si Eva ar fi petrecut 500 de ani in acest loc. Lacrimile pe care le-au varsat pentru moartea tragica a lui Abel au creat un lac pe fundul caruia s-au gasit mai tarziu perle de o stralucire fantastica si nestemate „nascute din dragoste si durere”. Mai tarziu, s-a spus despre perla ca era piatra dragostei: „ Este cea care face frumusetea irezistibila...Ea ofera castitate celei care o poseda, candoare fecioarei si puritate tinerei femei”. Delicata piatra simbolizeaza credinta, puritatea si ardoarea religioasa; imblanzeste caracterele violente, aduce pace in suflet indeparteaza certurile si ofera liniste...Baronesa Staff scria: „Perla va fi simbolul blanzilor resemnati....al iubirilor permise si al tandretii. Iubirea unei femei pentru colierul sau de perle este diferita de cea pentru diamantele sale...iar perla iubeste pe cea care o poarta la sanul ei.”

Exista multe legende si povestiri care au avut drept inspiratie perla, aceasta micuta sfera opaca a carei stralucire blanda si rece deopotriva a fascinat oamenii de-a lungul vremurilor. Una dintre aceste legende spune ca in urma cu mult timp, la Delhi, Marele Mogul avea o fiica de o frumusete rapitoare. Gratia si farmecul frumoasei printese au trecut granitele regatului sau si au fost laudate de toata lumea. Numerosi regi si printi aspirau la favorurile si mana tinerei printese. Insa, dintre toti acesti pretendenti, s-au remarcat rajahul tinutului Haiderabad si al Golcondei si rajahul tinutului Benaras. Stapanul legendarului tinut al diamantelor era bogat si puternic, dar deja foarte in varsta. Tineretea si frumusetea erau, din contra, apanajul printului din Benaras, „detinatorul celei mai pure ape” si stapanul tinuturilor in care se aflau marile centre ale invataturii brahmane. Este de inteles ca fiica Marelui Mogul si-a daruit inima celui mai tanar dintre ei, insa bogatia si puterea l-au impresionat pe Marele Mogul, care era la randul lui extraordinar de bogat si influent; astfel ca acesta s-a decis pentru rajahul Haiderabad. Printesa a fost mahnita profund si disperata de alegerea si planurile tatalui sau, insa nimic nu a convins-o sa renunte la dragostea ei. In final, Marele Mogul, infuriat de rezistenta fiicei sale si cuprins de manie, a poruncit ca rebela sa fie inchisa intr-un castel indepartat.

Castelul in care printesa a fost intemnitata era situat pe malul marii, in mijlocul stancilor golase, abrupte si colturoase. Inconjurata de un personal total devotat tatalui sau, fiica neascultatoare nu putea gasi nici un suflet plin de compasiune care sa-i aline suferinta si era nevoita sa-si petreaca zilele in singuratate, tristete si amaraciune. Inima ei s-a ingreunat de durerea care a devenit din ce in ce mai atroce, pana intr-o zi cand a aflat ca viata iubitului ei a fost curmata in mod brutal de rivalul lui. Tanarul a murit in timpul unui duel si a fost luat de Kali, zeita mortii. Printesa isi petrecea cea mai mare parte a zilelor si a noptilor ei solitare pe balconul ce se inalta deasupra valurilor inspumate ale marii, singurele care aratau mila tanerei nefericite si care ii alinau suferinta murmurand cantece de dragoste si afectiune. Iar in timpul furtunilor, din vuietul infricosator al talazurilor infuriate printesa distingea suferintele eterne ale vietii pamantesti care conduc fiinta umana catre uniunea cu divinitatea. Aceste cantece alinau tristetea printesei iar, in cele din urma, au reusit sa-i dezlantuie plansul, lacrimile spalandu-i si usurandu-i sufletul de durerea, anxietatea si chinul continuu pe care le traia zi de zi.

Mai tarziu, acest balcon a fost numit „leaganul durerii” sau „leaganul lacrimilor”. Tanara a plans pana si-a pierdut vederea, iar intr-o dimineata, dupa o noapte plina de furtuni violente, ea a fost gasita moarta, purtand pe buze zambet pur de tanara indragostita. Toate lacrimile varsate de ea cazusera in mare, unde Dumnezeul Iubirii si al Pasiunii le-a transformat in perle. Din acea zi, dragostea, lacrimile si perlele au fost inconfundabil asociate.

Atractia pe care perla (acest rezultat minunat aparut in urma unei reactii de aparare a unui organism viu) il exercita asupra omului provine inca din timpurile primitive. Cu mii de ani inaintea erei noastre (aprox. in anul 2500 i.Hr), perlele de rau precum si perlele din mare au devenit obiecte de schimb pentru plata impozitelor si a taxelor. Chinezii au avut ideea de a introduce in scoicile care produceau perle diverse obiecte precum figurinele lui Buddha turnate in plumb sau cositor, pentru ca peste doi sau trei ani sa le recupereze acoperite de sidef. Se spune ca in tinutul Hutschefu, sute de oameni se dedicau acestui procedeu, care mai poate fi intalnit si astazi, insa in mod sporadic. Inventatorul acestei tehnici de obtinere a perlelor artificiale ar fi fost un anume Ye Jin Yang care a trait in Hutschefu in secolul 13. Astazi, in fiecare an, se organizeaza o sarbatoare in cinstea lui, intr-un templu inchinat tuturor celor care au dobandit privilegiul de a pune in practica aceasta arta prin oferirea unei donatii acestui templu.

In India se credea ca zeitatea Krischna era prima care ar fi scos perlele din adancurile Oceanului pentru a-si impodobi fiica in ziua nuntii. Asa se face ca, in vechile regate hinduse, perlele au dobandit un loc de onoare printre obiectele pretioase pe care regii si printii le adunau printre bogatiile si comorile lor; perle de toate formele, marimile si nuantele fermecau si insufleteau spiritele printilor. Vesmintele acestora abundau in ornamente din perle, care lipseau foarte rar dintre bijuteriile lor somptuoase. Tavernier, renumitul bijutier si calator francez care a vizitat Orientul in secolul 17, a avut prilejul de a admira nespusa maretie si splendoare de la curtea Marelui Mogul. El mentioneaza, in special, fascinatia si uimirea pe care le-a trait la vederea tronului incrustat cu pietre pretioase din cele mai diverse culori, perle si diamante stralucitoare. Tot aici a vazut o perla in forma de para, de aproximativ 50 de carate, atarnata la gatul unui paun asezat deasupra tronului imperial. In toata perioada antichitatii, doamnele indiene au purtat bijuterii din aur si fildes, bogat incrustate cu perle. Ele isi impodobeau parul cu flori si il impleteau cu siraguri de perle, care erau aproape nelipsite de la gatul si din urechile lor.

Traditia spune ca insusi Avraam aprecia in mod deosebit perlele. El a impodobit cu perle lobul urechii lui Agar, dar rezultatul nu s-a lasat asteptat: geloasa Sara, sotia lui, a facut tot posibilul sa o alunge in desert pe fermecatoarea sclava. In tara Canaanului, Solomon, inteleptul suveran al vechiului regat Israel, regele regilor si regele magicienilor, considera perla ca fiind simbolul puritatii si ii admira cu fascinatie reflexele suave si stralucirile discrete. Perle de o frumusete inestimabila impodobeau fruntea celui mai intelept dintre regi si a reginei din Saba. Solomon a strans in onoarea sotiei sale preferate, Balkis, cel mai frumoase nestemate si perle, iar flotele sale ii aduceau cantitati uriase de astfel de pietre pretioase din minunatul tinut Ofir. Nabucodonosor, puternicul suveran al Babilonului precum si Sennacherib, stapanul Asiriei, au purtat diademe incrustate cu perle.

O veche traditie orientala descrie, cu un parfum de un exotism magic, geneza perlelor. Pe timpul in care Luna, regina cerului instelat, isi revarsa deasupra Pamantului lumina argintie, scoicile cu perle au parasit adancul marii si au ajuns la suprafata valurilor. Ele s-au deschis sub miscarea unduitoare a apei si s-au lasat sarutate de roua si de razele pure ale lunii. Din aceasta uniune au luat nastere perlele.

O poezie moderna inspirata din vechiul folclor oriental povesteste acesta legenda: „ In timpul noptilor solitare, visul arzator al oamenilor se strecoara pe deasupra marii pana ajunge la granita dintre cer si ape unde isi plange pasiunea nostalgica. Scoicile cu perle aduna lacrimile in cochiliile lor, le transforma in perle si le pastreaza, ca pe niste bunuri pretioase, pana cand oamenii se intorc si le revendica”.

In lumea antica, utilizarea perlelor nu se raspandeste in Egipt decat dupa expulzarea populatiei invadatoare Kyksos; insa acestea nu vor fi cu adevarat apreciate decat mai tarziu, in timpul domniei faraonilor, in special in timpul lui Ptolemeu. Perla era consacrata pe atunci zeitei Isis.Fenicienii se bucurau de un monopol absolut in comertul cu perle din bazinul Mediteranei, ei fiind, printre altele, principalii furnizori ai acestora. La populatiile din vechea Elada gustul pentru perle se va dezvolta destul de tarziu. Doar dupa ce grecii au inceput sa se imbogateasca, in special dupa expeditiile lui Alexandru cel Mare, care au deschis drumurile catre Orient, perla si-a facut intrarea triumfala ca bijuterie si ca obiect pretios in cultura mediteraneana. In Atena antica, tinerii obisnuiau sa poarte o perla in urechea dreapta, iar doamnele tinere si fetele in ambele urechi.

In civilizatia mediteraneana, perla a fost consacrata zeitei dragostei, Afrodita-Astarte-Venus. Vechile mituri mentioneaza faptul ca din Haos, spatiul vid si fara limite care a existat inaintea tuturor lucrurilor, s-a nascut Gea, zeita Pamantului. Impreuna cu sotul ei, Uranus (Cerul), au creat cei trei Ciclopi care aveau cate un singur ochi, apoi Titanii, cate sase de fiecare sex, nimfele si pe Hecatonchires, cei trei monstri giganti cu o suta de brate si cinzeci de capete. Coplesit de numarul si monstruoazitatea lor, Uranus i-a alungat, la scurt timp dupa nastere, in inchisoarea subterana Tartar. Profund ranita in mandria sa de mama de aceasta cruzime, Gea si-a instigat copii impotriva tatalui lor. Kronos, cel mai tanar dintre Titani, si-a emasculat tatal si, cu ajutorul mamei sale, a ajuns sa stapaneasca Universul. Din sangele ranii lui Urnus cazut pe pamant au luat nastere Eriniile, divinitatile justitiare, si Gigantii. Kronos a aruncat in mare falusul amputat al tatalui sau, iar din spuma rezulatata in urma caderii a luat nastere Afrodita, zeita Dragostei si a Frumusetii. Ea a afost purtata spre insula Cytera de o scoica de perle. De aceea, inca din acele timpuri, cochilia si perla, singura bijuterie veritabila din mediul acvatic, au fost consacrate in totalitate zeitei Dragostei.

Roma antica nutrea o veritabila pasiune pentru perle, ele fiind obiectul unui lux incredibil, de vreme ce pentru exemplarele rare se plateau sume fabuloase. Incepand cu expeditiile lui Pompei si, mai ales, dupa cucerirea Egiptului, gustul pentru perle a luat forme grosiere: Pompei a poruncit sa i se execute un portret din perle, iar Nero si-a acoperit de perle paturile in care se imbata de voluptate si orgii. Nu era o raritate faptul ca invingatorii din lupte sau cei de la cursele desfasurate in arene sa primeasca ca premii coliere de perle. Din acest motiv, comerciantii de perle erau nelipsiti de la aceste jocuri. O perla celebra, unica prin frumusetea sa magnifica si care avea o valoare estimativa de sase milioane de sersteti, este aceea pe care Iulius Cezar i-a oferit-o in semn de iubire Serviliei, mama lui Brutus. In epoca romana multe imparatese, matroane si concubine detineau splendide bijuterii din perle. Obiceiul de a purta o perla mare in ureche s-a raspandit atat de mult in epoca imperiala incat toate prostituatele isi etalau aceasta bijuterie. Atunci, pentru a se distinge, matroanele din inalta societate au inceput sa poarte cercei incrustati cu doua sau trei perle in forma de para, care erau simbolul respectului si al nobilitatii. Lollia Paulina, sotia lui Caligula, purta un colier si o bratara din perle de o somptuozitate rara, create din perle si din pietre pretioase verzi si albastre si valorau peste patruzeci de milioane de sersteti. Imparatul Severus a dorit intr-o zi sa cumpere doua perle mari de o frumusete fascinanta. Pretul cerut a fost acela de a nu le oferi sotiei sale ci statuiei lui Venus. Numai o zeita nemuritoare era demna de a fi impodobita cu perle atat de pretioase.

Festinele romane erau in perioada imperiala somptuoase si rafinate pana la cruzime. La banchete se consumau murene hranite cu carnea sclavilor, limbi de pauni si privighetori; se beau vinuri rafinate, cu buchet bogat si puternic parfumat din cele mai diverse provincii ale Imperiului. Imparatul Heliogabal a poruncit odata sa se serveasca, in timpul unui banchet care a durat 10 zile, feluri de mancare incredibile: boabe de mazare suflate in aur, fasole verde cu bucati de ambra sau orez cu perle... La Roma dizolvarea unei perle intr-o cupa de vin si inchinarea ei in cinstea unui bun prieten sau a iubitei era un gest de profunda stima sau pasiune. Se spunea ca acest amestec sporea forta si favoriza longevitatea. Claudiu isi facuse o adevarata obisnuinta din a bea aceasta potiune exotica. In timpul unui festin, el a luat dintr-un cercel al Metelei o perla in valoare de un milion de sersteti pe care a dizolvat-o in vin, dupa care a baut-o. Cu aceeasi ocazie a dizolvat cate o perla pentru fiecare dintre invitatii sai si le-a oferit spre degustare.

Romanii obisnuiau sa pregateasca un amestec din pudra de perle si apa distilata impotriva nebuniei, in timp ce chinezii foloseau pudra de perle impotriva deranjamentelor gastrice. Ma tarziu, in jurul anului 1600, farmacia englezeasca recomanda ca fortifiant pudra de perle cu suc de lamaie.

Frumoasa regina Cleopatra avea doua perle de o frumosete rara. Intr-o zi, in urma unui pariu prin care trebuia sa demonstreze ca e capabila sa cheltuiasca zece miloane de sersteti pentru un singur banchet, ea a dizolvat una dintre pele in vinul pe care l-a baut in cinstea lui Marc Antoniu. Perla valora cinci milioane de sersteti, iar perechea ei urma sa aiba aceeasi soarta daca regina nu ar fi fost oprita de Lucius Plancus care l-a declarat pe Marc Antoniu infrant in acest pariu. Perla salvata a impodobit mai tarziu statuia zeitei Venus din Panteon. Despre aceeasi regina se spune ca ar fi comandat construirea unui mormant ornat in intregime cu perle.

Stralucirea rece a perlei a fost cautata si admirata de adeptii profetilor de la Mecca care considerau perla simbolul umilintei si al credintei in divinitatea suprema. Saadi, marele poet din marele oras Chiraz, povesteste cum, intr-o zi, o mica picatura de ploaie a cazut in mare. Coplesita de spectacolul fascinant al cantitatii impresionante de apa oceanica, picatura isi compara micimea, cu adanca umilinta si modestie, in fata imensitatii spatiului marin. Iar Allah cel atotputernic, miscat de aceste sentimente pure, decise ca acesta mica picatura de ploaie sa alunece in cochilia unei scoici pentru a se transforma intr-o perla de o neasemuita frumusete.

In legendele Orientului Apropiat, se asociaza frecvent lacrimile cu perlele care sunt considerate a fi lacrimile remuscarii varsate de Eva in urma pacatului originar sau ale lui Adam, primul barbat decazut din cauza unei femei si alungat din paradisul terestru.

In general, perlele reprezinta lacrimile tuturor celor care au cunoscut suferinta, grijile si chinurile sfasietoare: lacrimile vaduvelor si ale copiilor se transforma in perle albe sau roz, iar cele ale barbatilor, mai rare, dar care au mai multa greutate in fata Creatorului decat cele ale femeilor si copiilor, sunt preschimbate in perle gri sau negre.

Cele mai splendide bijuterii de la inceputul anilor 1900 erau realizate din diamante sau perle. Regina Alexandra a purtat un colier-cravata pentru a-si ascunde o mica cicatrice de pe gat, insa si cu ocazia evenimentelor oficiale regina obisnuia sa poarte coliere de perle.

Valoarea si unicitatea perlelor originale era atat de mare incat proprietarii zgarie-norilor americani ar fi fost in stare sa-si dea o mana in schimbul unui colier de perle. Poate parea ridicol, insa si astazi perlele din marile de Sud, renumite pentru stralucirea speciala cu reflexii satinate, sunt considerate a fi cele mai valoroase din lume. Dupa 1890, in Japonia, Kokichi Mikimoto a inceput prelucrarea perlelor de cultura, ca o alternativa mult mai accesibila pentru pasionatii de perle.

Moda diverselor combinatii de coliere de perle se schimba frecvent, ceea ce face ca perlele sa fie atat de cautate. Atat perla falsa, cat si cea de apa dulce sau perlele de cultura sunt foarte accesibile astazi. Odata cu deschiderea pietei de perle in anii 90, majoritatea perlelor au fost achizitionate din China, iar in ultimii 10 ani pretul acestora a scazut la jumatate. Chinezii au facut furori in intreaga lume datorita preturilor pe care le-au promovat pe piata. Japonezii, la randul lor, au fost molipsiti de febra perlelor, insa au avut mult de pierdut din cauza concurentei rivale din China.

Un colier de perle de apa dulce sau de cultura, asortat cu o pereche de cercei incrustati cu perle se armonizeaza suav cu chipul fiecarei femei, oferindu-i un plus de prospetime si o luminozitate aparte. Fie ca sunt prinse pe un lant de aur sau impletite printre firele unei benzi sintetice speciale sau pe un fir de matase, aceste pietre sidefii aduc de fiecare data o nota sofisticata, de mister. In ultimii ani, insa, designerii momentului au descoperit culorile variate si diferitele combinatii de forme ale perlelor de cultura, pe care le-au adus in lumina relfectoarelor din industria modei. Datorita raritatii perlelor naturale si a pretului foarte ridicat, perlele de cultura au ajuns sa fie foarte des intalnite in magazinele de bijuterii. Cu toate acestea, calitatea perlelor de cultura este, de cele mai multe ori, atat de buna, incat este foarte greu sa le deosebesti cu ochiul liber de cele naturale.  

Cei mai important factori care sunt luati in considerare atunci cand se stabileste valoarea unei perle de cultura sunt luciul, culoarea, forma, suprafata si marimea. Luciul constituie cel mai important indiciu al calitatii perlei. Luciul unei perle reprezinta suprafata radianta a perlei si este apreciat in functie de stralucirea si capacitatea de a reflecta lumina. O perla cu un luciu intens va fi deosebit de stralucioare iar reflexele ca de oglinda, pe cand o perla cu luciu slab va avea un aspect laptos sau prafuit. Luciul este determinat de calitatea nacrului (sideful), a netezimii si a diametrului perlei. Printre factorii care afecteaza nacrul perlei se numara locul de cultivare, calitatea scoicii-mama, timpul petrecut in interiorul acesteia, tipul de scoica sau poluarea. Luciul intens poate fi dat numai de straturile groase de sidef si nu poate fi trecut cu vederea sau ajustat in functie de montura bijuteriei.

Perlele prezinta o paleta larga de culori: perlele in culori deschise sunt produse in nuante de alb, roz, argintiu, auriu si albastru, in timp ce perlele de culoare inchisa variaza de la verde-paun si purpuriu la toate nuantele de gri. Culoarea unei perle este mai presus de toate o chestiune de gust. Chiar daca unele nuante precum alb-rozaliu, alb-argintiu sau auriu-pal sunt extrem de rare sau mai putin cautate, aceste particularitati le sporesc valoarea, insa nu le evidentiaza calitatea.

Forma unei perle joaca un rol major in determinarea valorii sale. Perlele pot fi impartite in patru categorii de baza: perla rotunda, semirotunda (aproape rotunda sau ovala), semi-baroca (cu forme variate de para, picatura, ou sau nasture), baroca (perla cu o forma si suprafata neregulate, asemanatoare uneori unor dinti, cactusi, mormoloci sau ciuperci).

De-a lungul istoriei, perla rotunda a fost considerata cea mai valoroasa dar, in acelasi timp, si cea mai cautata. Cu toate acestea, cele mai renumite si pretioase perle din intreaga lume sunt adesea asimetrice; cu toate acestea, ceilalti factori de evaluare au o pondere mult mai importanta. Cu cat o perla are mai putine pete sau imperfectiuni, cu atat valoarea ei creste. Insa, micile imperfectiuni pot constitui adevarate atuuri: ele iti pot garanta ca perla este intr-adevar a ta si nu a altcuiva, ca este originala si nu o imitatie. Aceste imperfectiuni pot scadea pretul unei perle, insa nu ii pot estompa frumusetea.

Perlele australiene din marile Sudului sunt, fara indoiala, cele mai rare, sofisticate si scumpe perle de cultura din lume. Nici o alta perla nu le poate egala in frumusete, marime si calitate de vreme ce acestea nu necesita slefuire, lustruire, vopsire sau curatare speciala. Frumusetea acestor perle nu se estompeaza in timp, deoarece sunt pure si netratate, si pot fi transmise de la o generatie la alta ca bunuri de mare pret. Perlele australiene variaza ca marime intre 8mm si 18mm, dar si ca forma si culori: perlele rotunde si sub forma de picatura, perlele de tip baroc, sferice, nasture sau keshi, in nuante variate de la argintiu, alb, roz, pana la auriu sau albastru.

Perlele de cultura din marile de Sud se impart in doua mari categorii: albe si negre. Cele albe sunt cultivate in special in apele din nordul Australiei, in Filipine si Indonezia. Raritatea si marimile impresionante, care variaza de la 8 la 20mm, sunt cele care le definesc valoarea. Paleta lor de culori oscileaza de la alb si albastru-argintiu pana la auriu-pal (varietatile de perle aurii sau galben-pal se gasesc din abundenta in apele din Insulele Filipine si Indonezia, iar cele albe sau argintii apar in special in apele australiene. Perlele negre, din care face parte celebra pela neagra din Pacificul de Sud, sunt cel mai adesea intalnite pe o arie vasta ce cuprinde Insulele Cook si portiunea de est care se intinde din Insulele Tahiti pana la Arhipelagul Tuamotu si Insulele Gambier, din Polinezia franceza.

Perlele de cultura din Tahiti sunt sinonime cu magia si perfectiunea. Majoritatea provin din atolii si lagunele din Pacificul de Sud. Ca forma, predomina perlele-picatura, cele rotunde fiind mai rar intalnite, iar ca marime variaza intre 7mm si 15mm. Nuantele perlelor tahitiene  oscileaza intre negru, argintiu, cenusiu sau gri deschis. Cea mai rara culoare este verdele “paun” – nuanta de negru-verzui din pana de paun.

Perlele Akoya sunt considerate a fi cele mai clasice dintre toate perlele de cultura. Ele au in special o forma rotunda sau ovala; masoara intre 2mm si 10 mm; iar culorile variaza de la alb-rozaliu la nuante pale si albastru-argintiu. Perlele Akoya sunt cultivate in Sud-Vestul Japoniei si in China.

Cu un sarm sofisticat, absolut diferit de farmecul unei perle mari, perfect rotunde, Keshi, perlele naturale fara nucleu, au aparut nesteptat in cultura de perle din Akoya si marile de Sud, prin depunerea de sidef pe mantaua scoicii care a rejectat un nucleu slefuit inserat initial in scoica ajunsa la maturitate. Aceste micute perle, de forma neregulata, sunt de asemenea extrem de apreciate si utilizate in industria bijuteriilor pentru realizarea de coliere fanteziste, in diferite nuante de alb-argintiu la gri-argintiu.

Perlele Mabé sunt perle de forma semisferica cu irizatii multicolore care cresc in cochilia scoicilor si nu in corpul acestora. Aceste perle au luat numele scoicii de perle Mabé, raspandita in special in marile tropicale ale Asiei de Sud-Est si in insulele japoneze din regiunea Okinawa. Incepand cu anul 1950, aceste perle semisferice au inceput sa fie cultivate cu succes, insa, in prezent, majoritatea acestora nu mai provin din scoicile Mabé, ci din scoicile argintii din marile de Sud.

Perlele chinezesti de apa dulce sunt cultivate intr-o uimitoare gama de forme si culori, care variaza de la perle rotunde si ovale pana la perle-nasture, picatura si perle baroce in nuante de la albul cel mai pur pana la portocaliu si violet rozaliu.

Kasumiga, cel mai nou tip de perla de cultura, provine dintr-o scoica hibrid care traieste intr-un lac aflat la Vord-Vest de Tokyo. Perlele Kasumiga stralucesc in nuante de la rozaliu la roz intens.

Perlele isi pot pastra luciul fermecator timp de secole, daca generatiile care mostenesc aceste minunate bijuterii ale marii tin cont de faptul ca ele sunt diferite de toate celelalte pietre pretioase. Intretinerea adecvata a perlelor nu necesita mult efort, dar este mai degraba o chestiune de respectare a naturii lor organice, de vreme ce iau nastere din celulele unui organism viu. La fel ca scoicile-mama, perlele au nevoie de umiditate; insa, deoarece acestea sunt purtate de cele mai multe ori pe un snur de matase care se deterioreaza in conditii de umiditate, acesta trebuie schimbat frecvent dupa fiecare contact cu apa. Perlele sufera, de asemenea, din cauza poluarii, nu suporta caldura si sunt foarte sensibile la agresiuni de orice tip.

Unice prin eleganta, somptuoasele bijuterii din perle sunt si astazi piese de rezistenta in universul bijuteriilor. Frecventa aparitiei perlelor in cadrul creatiilor este data de tranzitia pe care perlele au realizat-o de la simbolistica oarecum timida si pura la particularitatile exotice si salbatice. Initialele asocieri dintre discretele coliere de perle rotunde si clasica rochie neagra au cedat locul perlelor colorate, speciale prin varietatea fantastica de forme si marimi. Ultimele tendinte in design s-au inspirat din fabulosii ani ’20 si din freneticele dansuri de tip Charleston, prin decolteurile adanci puse in valoare de siragurile lungi de perle.

Simboluri ale frumusetii si ale feminitatii prin definitie, bijuteriile au fost si vor ramane sinonime cu sarmul, eleganta si somptuozitatea.

“Nu există gânduri frumoase fără forme frumoase, şi invers” spunea M.P. Musorgski. Nimic nu este mai pur ca o bijuterie, dar, in acelasi timp, nimic nu este mai plin de sens, de amintiri, de intentii, de trairi, de implinire sau de dorinta…

 

Newsletter

Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro

Va recomandam

Montreal, orasul unde a inceput povestea Cirque du Soleil Montreal, orasul unde a inceput povestea Cirque du Soleil
Este cel mai mare oras al provinciei Quebec si al doilea din Canada (fiind depasit de Toronto), ocupa locul doi si in topul oraselor cu cei mai numerosi vorbitori ai limbii franceze (dupa ...
Alte recomandari:
Stiati ca? The Cure Lenny Kravitz, castigatorul a patru Premii Grammy Giovanni Battista Moroni - Croitorul Yokohama, cel mai mare port al Japoniei + Vezi mai multe

Facebook

Fii prietenul nostru pe Facebook si pastreaza legatura cu lumea artei oriunde te-ai afla.

art-Travel

Madan Bulgaria Madan, Bulgaria Asezat in partea sudica a Bulgariei si cu o populatie de peste 5500 de locuitori, Madan este cunoscut in regiune ca unul dintre cele mai vechi orase miniere ale tarii, zacamintele de aici fiind exploatate inca din perioada Antichitatii. Arheologii au ... Alte destinatii: Straldja, Bulgaria Bobov Dol, Bulgaria Saedinenie, Bulgaria Kuklen, Bulgaria Iakoruda, Bulgaria + Destinatii pe meridiane

teatru, carte, film

Filme. Teatru. Concerte.:
Marea aventura Lego 2
Marea aventura Lego 2 La cinci ani de la prima parte a seriei de animatie - cand intregul univers Lego a fost salvat datorita curajului unei singure figurine de a se opune ......
+ alte recomandari: Filme. Teatru. Concerte.
Carte Artline:
Vestita invazie a ursilor in Sicilia de Dino Buzzati
Vestita invazie a ursilor in Sicilia de Dino Buzzati Celebru in intreaga lume mai ales datorita romanului sau Desertul tatarilor (ecranizat in 1976 in regia lui Valerio Zurlini), Dino Buzzati (1906-1972) ......
+ alte recomandari: Carte Artline