Charles Camoin (23 septembrie 1879 - 20 mai 1965), pictor fovist francez.
Dupa ce isi pierde tatal in copilarie, Charles va fi crescut doar de mama sa, iar din cauza faptului ca cei doi se mutau des, dintr-un oras in altul sau dintr-un cartier in altul, in cautarea unei locuinte mai ieftine, studiile viitorului artist aveau de suferit. Totusi, la varsta de 16 ani Camoin se inscrie la Ecole des Beaux-Arts din Marsilia, urmand seara cursurile Scolii de Comert. Dupa ce castiga un premiu pentru desen, cu sprijinul mamei se muta la Paris, unde se inscrie la Ecole des Beaux-Arts. Aici se va imprieteni cu Henri Matisse si Alber Marquet. Lucreaza in atelierul lui Gustave Moreau, pana la moartea maestrului.
In timpul stagiului militar, pe care il satisface la Aix-en-Provence, tanarul reuseste sa il cunoasca pe Cezanne, cu care va coresponda pana la moartea acestuia. Incepand din 1903 expune la Salon des Independants, apoi la Salonul de Toamna, acea editie din 1905 in cadrul careia isi face intrarea in lumea artei fovismul. Atras initial de noul curent, il va abandona in favoarea unui stil personal mai bland, evitand sa se lase influentat de curentele avangardiste precum dadaismul si cubismul. Dupa primul razboi mondial Camoin isi va imparti timpul intre Paris si Saint-Tropez, fiind fascinat in special de portul de aici, pe care il va picta adesea. Realizeaza si portrete, peisaje marine. Se considera inca fovist, dar intr-o maniera personala.
