Astazi, 13 februarie, se implinesc 134 de ani de la nasterea celui ce a fost Dimitrie Gusti, unul dintre reprezentantii de seama ai Sociologiei romanesti interbelice. Dimitrie Gusti s-a nascut la Iasi in 1880 si a avut o contributie majora in studiul satului arhaic romanesc prin infiintarea Scolii sociologice din Capitala. Potrivit metodei sale monografice, cea mai fructuoasa cercetare sociologica rezulta prin abordarea simultana, multidisciplinara a subiectului, cu specialisti ingineri, agronomi, istorici, geografi si din alte domenii.
In perioada 1925-1948, Dimitrie Gusti a initiat si condus actiunea de cercetare monografica a satelor din Romania, obtinand in 1939 legiferarea serviciului social, prin care se institutionaliza (pentru prima oara in lume) cercetarea sociologica. Cea de-a treia campanie monografica a Seminarului de Sociologie Etica si Politica a Universitatii din Bucuresti, desfasurata sub conducerea lui Dimitrie Gusti, a fost facuta in 1927 in regiunea Vrancei. In urma acesteia, cu sprijinul lui H. H. Stahl, pe atunci asistent la Catedra de Sociologie, se nastea lucrarea: “Nereju, un sat arhaic din tinutul Vrancei”.
Din operele gustiene care il recomanda ca autor pe plan european amintim: "Egoismus und Altruismus" (1904), "Cosmologia elena" (1929), "Cunoastere si actiune in serviciul natiunii" (2 vol., 1939), Problema sociologiei" (1940), "La science de la realite sociale" (1941).
Dimitrie Gusti a creat impreuna cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl si G. Focsa, Muzeul Satului. Pe masura obtinerii de noi rezultate in cercetare, prof. Dimitrie Gusti si-a dat seama ca expozitiile temporare organizate la seminarul de sociologie aveau un caracter de improvizatie care nu serveau la demonstrarea ideilor sale, si a propus organizarea Muzeului Satului Romanesc din Bucuresti. Profesorul Dimitrie Gusti a ajuns la concluzia ca, pentru a fi intelese, obiectele trebuie sa fie asezate astfel ca sa alcatuiasca un sat adevarat.
Constructiile selectate in timpul cercetarilor au fost demontate si aduse la Bucuresti in 56 de vagoane de tren. Au fost aduse 29 de gospodarii, o biserica de lemn, cinci mori de vant, o moara de apa, un teasc de ulei, o povarna, o cherhana, o carciuma, sase fantani, cateva troite si un scranciob care, impreuna, insumau aproape tot ceea ce cuprinde un sat obisnuit. Odata cu materialele de constructie, au sosit si 130 de mesteri, cunoscatori ai tehnicilor traditionale de lucru, care urmau sa refaca monumentele intr-un timp record. Muzeul Satului si-a deschis portile publicului in data de 9 mai 1936, datorita unui efort deosebit al echipelor de mesteri veniti din sate. Printre functiile importante pe care le-a detinut Dimitrie Gusti au fost: aceea de ministru al Invatamantului (1932-1933), presedinte al Academiei Romane (1944-1946) si profesor la Universitatile din Iasi si Bucuresti.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
