Pallady, Theodor. Arta romaneasca.

Theodor Pallady (1871, Iasi -1956, Bucuresti)

Intre 1887 si 1889 urmeaza cursurile Politehnicii din Dresda, luand in paralel lectii de pictura si desen cu Erwin Oehme. Acesta, placut impresionat de talentul tanarului roman, il sfatuieste sa plece la Paris. Aici Pallady lucreaza la inceput (1889-1891) in atelierul lui Arman Jean, intra la Scoala de arte frumoase si incepe din 1892 sa lucreze in atelierul lui Gustave Moreanu, unde ii cunoaste si ii are colegi pe Matisse, Manguin, Jean Puy, Camoin. Cand Moreanu se stinge din viata in 1897, Pallady incepe sa lucreze in atelierele conduse de Aime Moro si Fernand Cormont, urmand in paralel cursurile tinute de Puvis de Chavannes.

Cand se intoarce in tara, in 1904, experienta franceza isi spunea deja cuvantul, expozitiile de la Ateneul Roman si de la saloanele oficiale facandu-l remarcat ca un pictor deosebit.

Continua sa expuna si la Paris (pana in 1940) pastrand legatura cu pictorii si lumea fascinanta de acolo. Participa de trei ori la Bienala de la Venetia, in 1924, 1940 si 1943.

Este un pictor complex, in stilul caruia se regasesc mai multe influente - scoala germana si rigoarea acesteia, simbolismul, curentul Art-Nouveau, unele accente de fovism - caruia nu ii este greu sa se impuna ca un nume important in arta romaneasca. Parisul, prin efervescenta sa creatoare si dominatia exercitata de asa-numita "Ecole de Paris", prin relatiile de prietenie cu alte nume celebre din lumea artei, este modelul spre care tinde. Se orienteaza spre clasic, spre compozitiile durabile, pe care le considera perene. Asigura continuitatea imaginii prin cromatica si bidimensionalitate.

Fascinat de ordine, echilibru, clasici, se distinge de explozia afectiva a fovismului. Se desprinde din cotidian prin apelul la clasic, incercand sa realizeze o opera care transcende imediatul. Creatiile sale, spre deosebire de cele ale artistilor francezi cu care impartasise atat formarea artistica, dar si o durabila prietenie, erau expresia unei cautari perpetue a clasicului si echilibrului.

O mare influenta au avut asupra stilului sau valorile romanesti - arta populara si cea bizantina, dar si o anumita dimensiune antropocentrista. Toate subiectele sale - naturi moarte, peisaje, nuduri - au fost redate intr-o atmosfera cu o cromatica vie si intensa, care solicita complex privitorul. In aceasta lumina cuvintele lui Pallady "Nu sunt modern, sunt din toate timpurile" sunt emblematice pentru unul dintre cei mai prestigiosi artisti moderni romani.

Imagini: "Natura cu flori rosii" ; "Autoportret" ; "Nud pe fotoliu albastru" ; "Pe banca in Place Dauphine"